Ce au în comun Elena Lasconi, Rareș Bogdan și Gabriela Firea? Toți 3 au lucrat, pentru multă vreme, în presă, înainte de a face pasul oficial către politică. Și mai au o chestiune în comun: au eșuat, într-o măsură mai mare sau mai mică, să imprime, la nivel politic, plusul pe care un jurnalist ar trebui să îl aducă bunului mers al societății, prin sancționarea neadevărurilor și a derapajelor politice. Odată ajunși în politică, nu numai că s-au abătut complet de la menirea pe care o aveau ca jurnaliști, dar au adoptat un comportament mai politicianist decât mulți dintre colegii lor.
Indiferent de deznodământul controversei din jurul a ceea ce se pretinde a fi existența unei relaționări active între Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta (momentan nu pot să mă raportez la subiect decât ca la o fumigenă), modalitatea în care Elena Lasconi a optat să acționeze trebuie sancționat aspru la nivelul opiniei publice.
Ca fostă jurnalistă, Elena Lasconi nu ar fi trebuit să dea publicității imaginile, fără să fie sigură de veridicitatea lor. Și chiar dacă ar exista probe suplimentare, a le ține la sertar și a da curs fenomenului scenaritei în rândul românilor are consecințe problematice.
În lumina celor afirmate mai sus, amintesc că Elena Lasconi a vorbit în repetate rânduri despre pericolele generate de războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României. Însă, postând în acel mod respectivele fotografii, Elena Lasconi a devenit, cel puțin episodic, actriță a războiului hibrid pe care îl condamnă. Credibilitatea comunicatorilor pro-NATO și pro-UE era deja într-un declin îngrijorător. Faptul că Elena Lasconi a acționat astfel, mai ales din postura de fostă jurnalistă, nu i-a afectat doar cariera politică, ci produce repercusiuni pentru întreaga tabără euro-atlantistă. Nicușor Dan putea fi criticat, adesea pe bună dreptate, în baza unor date și informații de necontestat, publicate deja pe rețelele sociale de numeroși vectori de opinie și jurnaliști. Cu atât mai mult, a apela, cu disperare, la acele imagini controversate este problematică.
Igiena informațională a fiecăruia dintre noi e vitală pentru apărarea democrației și a apartenenței la lumea euro-atlantică.