Ultimele ostilități

Săptămîna asta este ultima cînd candidaţii mai au ocazia să se apuce reciproc de beregată, să dea cîte un şut în fund adversarului, să scoată vreun dosar compromiţător, să atace la persoană în deplină impunitate. Dacă nu acum, atunci cînd? După duminică 4 mai rămîn doar doi candidați raşi, tunşi şi frezaţi să se încontreze pentru fotoliul prezidenţial de la Cotroceni. Peisajul va fi mult mai sărac. Se va reduce în esenţă la alba, sau neagra. O luăm 1/ spre Moscova 2/ sau spre Bruxelles. Asta e miza reală a jocului.

Cum ne găseşte acest moment zero? Situaţia economică e ameninţătoare, între proastă şi foarte proastă. Bolojan vorbește de pericolul iminent al recesiunii și cere reduceri de personal. Dar și reduceri de cheltuieli bugetare, plus măsuri ferme de austeritate. E singurul politician care spune adevărul, care nu este intimidat de votul din mai. Nu vrea să fie neapărat popular, ci doar să spună adevărul. Anunţ naivii că după 18 mai vor veni inevitabil toate aceste măsuri, inclusiv creşteri de taxe și impozite, curbe de sacriificiu şi tot tacîmul măsurilor impopulare care trebuie luate de anul trecut, dar nu a avu nimeni curaj să le ia. Asta ca să se mai poată eventual salva ceva cît de cît dintr-o economie făcută zob.

Economia românească a fost băgată în şanţ de un nepriceput, Ciolacu & complicii lui din Coaliție. Paradoxal însă, a supraviețuit politic, este în continuare prim-ministru cu toate că e autorul dezastrului – împreună cu patronul lui, ex-președintele Klaus Werner Iohannis. Nume pompos, realitatea din spatele numelui KWI este invers, cam simpluţ. În fine, după multe trageri de timp, Iohannis a plecat și ne-a lăsat dracu în sărăcia noastră să ne descurcăm cum om putea. Am rămas pe cap cu Ciolacu, tot ca prim-ministru... Nici gînd să îşi dea demisa, sau să fie demis de Coaliție. Trage nădejde să mai rămînă la Palatul Victoria măcar cîţiva ani. Hîrtia de numire este gata pregătită, rămîne numai să o semneze, dacă va fi ales Antonescu. Dacă va fi ales Nicuşor Dan, va fi cu totul diferit. În această situație, Ciolacu pleacă, vine Bolojan prim-ministru, urmat de alt guvern, bineînţeles. D-aia trebuie să constatăm – vrem nu vrem – campania denigratoare dirijată de primul-ministru împotriva primarului de București. Trage în el din toate poziţiile cu scopul de a-i scufunda barca, şi să nu treacă primarul în turul doi. Acesta a fost planificat de strategii din Kiseleff 10, de multa vreme ca o finală între George Simion (candidat antiSistem) vs Crin Antonescu (candidat al Sistemului). 

Alt front este cel deschis între Nicușor Dan şi Elena Lasconi. Primarul este atacat dinspre USR cu nişte pretexte derizorii. De pildă, pentru folosirea mașinii Primăriei în campanie! Este un banc prost scornit în lipsă de subiecte reale. Aici este vorba de resentimente şi de canibalizarea electoratului pe care și-l dispută cei doi. Lasconi are nevoie urgent de un ţap ispăsitor, De unul pe care să dea vina pentru inevitabilul eşec, ca să îl arate cu degetul după 4 mai. Vi-l spun eu de pe acum, anume Nicusor Dan, care are un trecut politic în USR. El este cel mai potrivit după părerea dnei Lasconi să plătească pentru ea oalele sparte. Primariței de la Cîmpulung îi trebuie un motiv ca să explice partidului pe care îl conduce de ce nu a trecut turul doi și de ce a luat sub 10% voturi la 4 mai. Firește, dacă dorește să conducă în continuare USR. Va fi un spectacol di granda cu lacrimi și imprecații. Va fi o melodramă veritabilă...

Cam aste e. Ţineti-vă bine. Legaţi-vă centurile de siguranţă!