Simion belicosul

S-a încheiat precampania, a început campania propriu-zisă. S-au scos cuţitele în weekend pe masă, la vedere. Ideea e simplă: România trebuie făcută ferfeniţă pentru că unul dintre gugumani – vorba lui PP Carp – să ajungă în final la Palatul Cotroceni.

Situaţia e îmbîrligată mai tare ca altădată. Sunt prea multe fronturi şi toate cu probleme. Cea mai recentă este cafteala din AUR. Claudiu Tîrziu, vicele, se vede defenestrat de democratul trumpist (mai nou Simion a trecut de la Zelea și Putin la Trump - cert a lăsat fotbalul şi îndemnul răguşit "hai băieţii!"). A rezultat o frumusețe de scandal care va dura pe toată durata campaniei electorale, ba chiar şi după 18 mai. E un scandal urît, Simion se dovedește prea conflictual – exact ce nu trebuie pentru un președinte care e obligat să aducă la un loc toate energiile. Nu se guvernează cu unii împotriva celorlalți. 

Simion – ca un șef comunist sau legionar – a trecut la epurări. Nu pare omul potrivit pentru a fi președinte. Cu el la Cotroceni vom avea sigur scandaluri cu nemiluita. Văd de asemenea un mediu interlop, mafiot, extremist cum îi place lui Simion, instalat în jurul lui macar pentru 5 ani. Ar fi o mare belea pentru ţărişoara noastră. Dacă Simion ar avea măcar un grad de inteligenţă politică ar stinge repede scandalul. De ce? Ca să nu piardă voturi. Într-o campanie electorală, spune manualul, cel mai rău lucru care i se poate întîmpla unui candidat, este un scandal. Ei bine, Simion, îl are, gata servit. Mai are și restul de scandal, mai vechi, cu Gigi Becali... 

Simion are în plus "indispoziția" cu Călin Georgescu cu care nu e deloc în graţii. Și între ei există o sămînţă de scandal nerezolvat de cînd dictatorul Simion l-a dat afara din AUR pe Georgescu. Acum, după turul unu, ca revanșă, Mesia nu l-a desemnat succesor pe Simion. Acesta se trezește pe cap cu o problemă cît casa – cea de legitimitate. Altfel, s-a descurcat binişor. A preluat cum-necum o mare parte din moştenirea de voturi lăsată de Georgescu. 

Crin Antonescu și Nicusor Dan gîfîie să îl ajungă din urmă, dar slabe speranțe. Singura manevră posibilă este să îl depăşescă pe galerist în două mutări. Unul sau altul să treacă în al doilea tur de pe poziția secundă. De sperat că se va forma sui generis o coaliție anti-extremistă care ar impune la urne un cîştigător pro-occidental. Simion ar pierde astfel supremaţia de care se bucură acum, cu care își domină partidul şi îi impune toate capriciile sale. Veźi cazul Claudiu Tîrziu.

E sigur că avem o altă mare problemă. Toate aceste calcule se bazează pe rezultatele date publicităţii de casele de sondaje. Or acestea s-au dovedit copios inexacte în trecut, mai ales în 2024. Spirala tăcerii face ravagii. Cei chestionaţi nu vor să deconspire din diferite motive cu cine votează. Sunt și alte probleme, structurale de data asta. Să luăm un exemplu – eşantioanele. Societatea românească s-a schimbat mult în 35 de ani, dar eșantionarea a rămas cam aceeași din anii 90. Ea nu se mai potrivește cu imaginea pe care o au azi casele de sondare vs. realitate. Raportul rural/urban, raportul profesional și ocupațional. Pe gen și educațional s-au schimbat masiv. Nu întîmplător rezultatele ies anapoda. Și metodele de investigare lasă mult de dorit. Una peste alta nu ne putem baza pe cifrele avute la dispoziție. Ele mint, voluntar (în avantajul clientului care plătește sondajul) și involuntar (vezi mai sus). Aşa că plutim în necunoscut. Numai Dracul ştie ce iese de aici.