INTERVIU EXCLUSIV Politica anti-Ucraina a administrației Trump, falimentară. Daniel Uncu: "O Rusie puternică e o Rusie care va lupta alături de China contra SUA!" / Cum trebuie să reacționeze Europa / Acțiunile pe care e necesar ca România să le întreprindă / Dinamica politică de la București prin prisma prezidențialelor. Previziuni îmbucurătoare pentru tabăra pro-democrație

Într-un amplu interviu pe care ni l-a acordat vineri, 28 februarie, intelectualul conservator Daniel Uncu a analizat atât actualele relații tensionate dintre Statele Unite ale Americii și Ucraina, cât și reacția pe care trebuie să o aibă Europa în raport cu politica favorabilă Rusiei pe care o duce în prezent actuala administrație de la Washington. De asemenea, Daniel Uncu a abordat chestiunea direcției pe care trebuie să meargă România în acest context internațional haotic și a analizat totodată dinamica politică de la București prin prisma alegerilor prezidențiale din luna mai și a șanselor actualmente în scădere ca pro-rușii să se impună în acest scrutin electoral. 

Despre lipsa garanțiilor de securitate din partea SUA: "Cine crede că rezolvarea în acest fel a conflictului, a violului militar rusesc săvârșit asupra Ucrainei va rezolva problema americano-chineză, se înșală. O Rusie puternică, o Rusie căreia să i se recredibilizeze rolul și locul în ecuația internațională, o Rusie căreia să i se dea răgazul de a-și reface forțele armate în urma unui asemenea acord - în primul rând comercial - e o Rusie care va lupta alături de China împotriva SUA. Din punctul meu de vedere, această analiză geopolitică și geostrategică pe care o face Trump în momentul de față este aberantă și pune America într-o situație fără ieșire".

Despre una din mizele lumii euro-altantice în susținerea Ucrainei: "Gândiți-vă că Zelenski nu va rămâne veșnic, ci vor fi alegeri la un moment dat. Pe lângă asta au fost și câteva tentative de asasinat asupra sa. Așadar, în momentul în care tot acest armament formidabil și toată această armată va pica în siajul Moscovei, ce ne facem? În fracțiunea următoare de secundă Moscova va avea la intersecția cu flancul estic al NATO o redutabilă armată mult mai puternică și bine dotată, parțial, și decât cea post-sovietică a lui Putin. Așadar este obligatoriu din această perspectivă ca NATO și Europa să ia Ucraina sub umbrela politico-militară a lor. Nu există efectiv altă soluție, dacă nu vor să se trezească cu un ghimpe la interfața cu flancul estic".

Despre ce are de făcut Europa: "Eu sper că Europa și-a tras concluziile urgente de rigoare, iar astfel să creeze cu cele mai puternice țări din Europa o umbrelă politico-militară, cu sau fără SUA. Iar din punct de vedere militar, cel mai mult contează puterile nucleare, Franța și Marea Britanie. După care avem Italia, Polonia, țările nordice. Pentru Europa asta e soluția. După părerea mea, modul în care Trump a gestionat și gestionează în continuare, în folosul direct și indirect al Moscovei, instrumentalizarea unei păci care e de fapt o capitulare a Ucrainei ne va duce pe marginea prăpastiei, adică pe marginea celui de-al treilea război mondial".

Despre ce are de făcut România: "Eu consider că din perspectiva apărării naționale, noi avem, ca să spunem așa, trei magistrale politico-militare și economice de care trebuie să ținem cont și în care suntem parteneri cu drepturi depline. Prima magistrală este NATO. Până una alta, NATO există. Până una alta, funcționează. Că va funcționa cu un aport american scăzut sau deloc, vom vedea. Nu știm încă. Dar România este membră cu drepturi depline a Pactului Nord-Atlantic. În al doilea rând, România e membră cu drepturi depline a UE, iar această apartenență îi conferă o anumită stabilitate economică, siguranță economică, ajutor economic. Iar a treia magistrală pe care România trebuie să o operaționalizeze este că dincolo de umbrela NATO și UE, ea trebuie să-și asigure beneficii de securitate cu cele cinci țări care contează în ecuația europeană din perspectivă euro-atlantică, cât și europeană din perspectiva UE. Asta presupune o consolidare a relațiilor cu țări precum Franța, Marea Britanie via NATO, Italia, Germania și Polonia. Noi ar trebui să avem parteneriate strategice cu toate sau, mai mult decât atât, parteneriate în formate bilaterale cu componente militare, economice stabilite foarte clar, dincolo de spațiul reglementărilor nord-atlantice și europene. România este, din perspectiva mea, într-o situație bună dacă aceste trei direcții de consolidare a securității țării se construiesc așa cum trebuie să fie construite. Iar din această perspectivă vă pot spune că exercițiul prezidențial al domnului Bolojan e mai mult decât fast. Tot ceea ce a făcut domnul Bolojan până acum mi se pare de un bun simț eclatant. Este un om serios, e un tip tipicar, un tip care atunci când vorbește își asumă. Nu este un flecar. Întâlnirea de la Paris a fost foarte bună, așa cum știm. A avut o întâlnire foarte bună cu Emmanuel Macron. Și avem nevoie de Franța. Eu nu văd că România ar fi în momentul de față într-o situație precară din perspectiva securității naționale. Nu e precară pentru că are aceste două magistrale asigurate, cea a Pactului Nord-Atlantic și cea europeană. Trebuie să o dezvolte pe cea de-a treia și dincolo de aceste magistrale, fundamentale după părerea mea, trebuie să-și asume creșterea bugetului. Iar aici tot Bolojan a spus că în următorii 2 ani va trebui să ajungem la 3% din PIB pentru Apărare. Și trebuie să ajungem la 3% reali, nu cei 2% de care am discutat tot noi în urmă cu 1 an de zile și care erau de fapt 1,6%, din care 1% pentru salarii".

Despre perspectiva politică a României: "PSD va rămâne în zona europeană și vă spun și de ce. Fără banii europeni, PSD nu va putea să-și satisfacă clientela" / "Șansele ca Georgescu să mai intre în cursa prezidențială sunt foarte mici în acest moment. Este evident că avem un precedent constituțional în ceea ce-o privește pe doamna Șoșoacă, care poate fi oricând reactivat de CCR. Avem și o problemă legată de finanțarea campaniei domnului Georgescu, foarte gravă. Numai pe asta poate fi blocată candidatura" / "Dacă Georgescu nu va candida, pentru că nu i se va permite, chiar dacă Simion va ajunge în turul al doilea, va pierde. Dacă calculăm ce adunăm de la Crin Antonescu cu ce se adună de la USR, de la Nicușor Dan, iar fără Georgescu și în condițiile în care Becali va fi independent și va rupe suficient de mult din voturile care s-ar fi dus către Georgescu, șansele ca Simion să câștige sunt mici".

Redăm interviul în integralitate: 

Jurnalist: Cum s-a ajuns în acest punct în care vedem practic o dispută publică între 2 țări aliate, SUA și Ucraina? 

Daniel Uncu: Este fără precedent ceea ce se întâmplă. Nu am văzut niciodată o astfel de ceartă efectivă în Biroul Oval, la Casa Albă, între 2 președinți care teoretic ar fi trebuit să fie aliați. Situația este cel puțin dramatică. E distopic ceea ce vedem, mai ales după ce părea că lucrurile se duc către un anumit deznodământ de pace. Pe de altă parte, vreau să vă spun că eu nu mi-am făcut niciun fel de iluzie în legătură cu această întâlnire și acest acord privind minereurile. Din textul acordului putem observa că Ucrainei i se interzice să adere atât la NATO, cât și la Uniunea Europeană. Se spune foarte clar că fondul de investiții, care stă la baza acestui acord, nu se poate intersecta nici cu UE, nici cu NATO. Mai precis, nu se vorbește direct despre NATO, ci despre "alte organizații". Ce concluzie tragem de aici? Că Trump i-a oferit pe tavă lui Putin două din revendicările pe care acesta le-a avut dintotdeauna, ca Ucraina să nu intre nici în NATO, nici în UE. Astfel, mie cel puțin, cunoscând istoricul lui Zelenski și modul în care s-a comportat și se comportă din perspectiva omului care-și apără țara și interesele, îmi era clar că dacă se va ajunge la acest format, fără niciun fel de asigurări de securitate din partea SUA, nu se va merge până în punctul semnării unui astfel de acord. Era cel puțin pentru mine clar că un asemenea lucru nu se va întâmpla și am și scris o analiză care se intitula "o realitate distopică" și pe care am publicat-o pe rețelele sociale. De ce este absolut abject și halucinant ce se întâmplă? Toată această așa-zisă mediere americană presează Kievul să semneze un format absolut absurd din perspectiva locului și rolului pe care Ucraina l-a avut în apărarea propriului ei teritoriu, prin sute de mii de morți care s-au opus violului militar al Rusiei. Era absolut evident că un asemenea acord nu se putea concretiza. Am avut masacrul de la Bucea, gropile comune de la Izium, măcelul de la Mariupol, asediul Cernihivului, ca să nu mai vorbim de răpirea copiilor ucraineni, respectiv de întreg războiul dus împotriva Ucrainei, care a îngropat sute de mii de oameni. Acestea sunt orori comise de ruși și care au pavat cu sânge, lacrimi și durere tocmai acest drum comercial garnisit cu sloganul "Make America Great Again!" și pe care recunosc că l-am apreciat, sincer și naiv, ani de zile. E un drum comercial croit cu persuasiunea pumnului plin de dolari și finalizat cu un acord care să prefigureze o așa-zisă pace și pe care era clar că Zelenski nu-l va semna. Suntem în plin Kafka. Gândiți-vă că Zelenski e acum între ciocan și nicovală, între ciocanul Rusiei și nicovala SUA. 

Jurnalist: Dat fiind acest tablou geopolitic, ce rol poate juca Europa? 

Daniel Uncu: Situația este foarte delicată. Voi face o retrospectivă. Noi am avut în 2006 acel Consiliu NATO care a stabilit că trebuie să se ridice contribuțiile pentru Apărare ale tuturor țărilor membre ale NATO la 2%. 2006! Suntem în 2025 și majoritatea țărilor NATO nu au atins nivelul de 2%. 

Jurnalist: Cum poate totuși Europa să furnizeze niște garanții de securitate solide Ucrainei? 

Daniel Uncu: Europa poate pe vorbe să garanteze ce vrea ea, căci știți cum e, hârtia suportă orice. Problema este următoarea. Chiar și dacă începând de mâine, prin absurd, toate țările europene merg către un buget de 5% din PIB pentru Apărare, durează câțiva ani pentru ca industria militară, susținută financiar în felul acesta, să înceapă să producă la un nivel susceptibil pentru a putea să opună un răspuns adecvat mașinăriei militare a Rusiei. Aici este uriașa problemă, iar Trump știe lucrul acesta. Putin știe lucrul acesta. De aceea este Zelenski în situația în care se află acum. Cu toate astea, Zelenski e totuși într-o situație bună, căci are, cred eu, cea mai redutabilă armată din Europa, cea mai bine dotată logistic și superantrenată.

Jurnalist: Și din această perspectivă ar trebui să survină interesul Europei de a susține Ucraina.

Daniel Uncu: Nu numai că este un interes militar de moment, dar gândiți-vă că Zelenski nu va rămâne veșnic, ci vor fi alegeri la un moment dat. Pe lângă asta au fost și câteva tentative de asasinat asupra sa. Așadar, în momentul în care tot acest armament formidabil și toată această armată va pica în siajul Moscovei, ce ne facem? În fracțiunea următoare de secundă Moscova va avea la intersecția cu flancul estic al NATO o redutabilă armată mult mai puternică și bine dotată, parțial, și decât cea post-sovietică a lui Putin. Așadar este obligatoriu din această perspectivă ca NATO și Europa să ia Ucraina sub umbrela politico-militară a lor. Nu există efectiv altă soluție, dacă nu vor să se trezească cu un ghimpe la interfața cu flancul estic. 

Jurnalist: Care e formatul pe care ar trebui să-l aibă o armată europeană? Poate funcționa separat de NATO în cazul în care SUA continuă pe linia actuală? 

Daniel Uncu: În momentul de față singura țară care e în UE și are capabilități nucleare este Franța. E foarte posibil ca, din această perspectivă, Franța și Marea Britanie să preia leadershipul Pactului Nord-Atlantic în condițiile în care SUA joacă cartea post-sovietică. Este foarte posibil. Când se va întâmpla asta? Mi-e foarte greu să spun. În ce format se va întâmpla asta? Mi-e foarte greu să spun. 

Jurnalist: Avem și Turcia în proximitate. Este a doua armată în NATO ca număr. Am putut observa o atitudine deschisă pe care Turcia o are față de Ucraina. Poate fi Turcia un aliat de bază în contextul actual? O putem integra într-un format militar european? 

Daniel Uncu: Ea este integrată acum într-un format Nord-Atlantic și e a doua armată ca forță. Și să vă spun un lucru. De când bate Turcia la porțile Europei? De mult. Și este respinsă din motive absolut obiective. Acolo sunt probleme uriașe din perspectiva încălcărilor flagrante ale drepturilor omului și a corupției generalizate. De asemenea mai avem și o problemă economică în Turcia. Un procent foarte mare din PIB-ul Turciei este generat de Istanbul, ceea ce din perspectiva unei strategii și capacități economice pe termen lung, e o mare problemă. Dacă Istanbulul într-o formă sau alta, prin absurd, cade, Turcia dispare din punct de vedere economic. Și revenind la ceea ce m-ați întrebat, în urmă cu câteva zile, Zelenski s-a întâlnit cu Erdogan la Ankara. 

Jurnalist: Erdogan i-a ținut și umbrela, ceea ce a reprezentat un gest care a atras atenția. 

Daniel Uncu: Iar Erdogan a spus răspicat că el susține integritatea teritorială a Ucrainei. A spus-o fără niciun fel de dubiu. A a zis-o, printre altele, pentru că el are o problemă cu kurzii. El nu-și poate permite să fie de acord cu împărțirea unui teritoriu suveran, independent și unitar cum este constituțional cel al Ucrainei, pentru că poate crea un precedent chiar și declarativ vizavi de modul în care vede el relația Turciei cu zona kurdă. Vă aduc aminte că și România nu a acceptat și recunoscut Kosovo. Motivul este același. S-ar fi creat un precedent, fie și așa literar, dacă nu cumva juridic, al unei potențiale viitoare secesiuni în ceea ce privește teritoriile din Transilvania. Problema este că toată Europa Centrală și de Est e tarată de asemenea enclave. Această zonă este enclavizată din punct de vedere etnic, cultural, al credințelor ș.a.m.d. Gândiți-vă și ce a fost în Iugoslavia. Revenind la Erdogan, el joacă această carte mai degrabă pro-ucraineană, tocmai pentru că are interese. Întrebarea mea este următoarea. Interesul acesta gândit de Ankara în modul în care a susținut integritatea teritorială a Ucrainei în declarații publice ar putea fi, să zicem așa, un argument viitor pentru ca Turcia să fie primită în UE? Este greu de spus. 

Jurnalist: Și mai e deranjată Turcia și în ceea ce privește prezența rusească la Marea Neagră.

Daniel Uncu: La asta doresc să mă refer. Marea Neagră, așa cum visa umed Putin, s-ar fi dorit a fi un lac interior al Rusiei. Ei, în prezența Turciei în zonă nu se va întâmpla în vecii vecilor așa ceva. Eu cred că Erdogan a transmis două semnale și anume "băi băieți, mai stăm și noi aici pe la Marea Neagră și avem niște interese deloc neglijabile, respectiv suntem și a doua țară din NATO". 

Jurnalist: Așadar, avem dorința de integrare europeană a Turciei, frica de secesiune și interesele la Marea Neagră. 

Daniel Uncu: Problema este însă următoarea. America e jucător major și poate oricând să o taie ce vrea ea capul, ca dovadă că am văzut scenele acestea halucinante în care Trump a intrat în polemică directă în Biroul Oval cu Zelenski. A fost ca la la ușa cortului. Nu am văzut în viața mea așa ceva. Suntem într-o situație, repet, absolut halucinantă în care Ucraina a căzut la mijloc și lucrurile sunt foarte, foarte grave. Iar Europa trebuie să se deștepte acum. Eu inițial m-am opus ideii de armată europeană și vă voi zice de ce. La vremea respectivă nu se punea sub nicio formă problema retragerii sau diminuării prezenței americane în Europa, via NATO. Din perspectiva multor analiști era o utopie, ceva de neacceptat în condițiile în care știm foarte bine că, așa cum spunea primul secretar general al NATO, Lord Ismay, că structura aceasta a fost creată pentru următorul motiv: "to keep the Americans in, to keep the Russians out and to keep the Germans down". Această paradigmă observăm că nu mai există. Iar eu inițial m-am opus ideii de armată europeană în primul rând pentru că era absolut ridicolă și, culmea, încă nu și-a schimbat o anumită formă de ridicol această inițiativă din motivele pe care vi le-am spus: capacitățile financiare și industriale în materie, în Europa, sunt unde sunt. Deci în momentul în care Donald Trump, acest personaj, acest cabotin cel puțin pe chestiunea legată de Ucraina, încearcă să forțeze un acord care să ducă la o pace strâmbă, suntem într-o mare problemă, întrucât Europa nu este în stare să fie pe propriile picioare. Unul din argumentele care a fost foarte mult mediatizat dinspre partea americană a fost faptul că SUA nu au în momentul de față dorința, nevoia și apetența de a continua sponsorizarea - ceea ce e adevărat căci au sponsorizat jumătate de secol apărarea Europei - pentru că au în viitor un posibil conflict cald, nu neapărat rece, cu China. Și ne convine sau nu, din perspectiva lui Trump, strict a relației americano-chineze, nu prea ai ce să spui. Problema este următoarea, că cine crede că rezolvarea în acest fel a conflictului, a violului militar rusesc săvârșit asupra Ucrainei va rezolva problema americano-chineză, se înșală. O Rusie puternică, o Rusie căreia să i se recredibilizeze rolul și locul în ecuația internațională, o Rusie căreia să i se dea răgazul de a-și reface forțele armate în urma unui asemenea acord - în primul rând comercial - e o Rusie care va lupta alături de China împotriva SUA. Din punctul meu de vedere, această analiză geopolitică și geostrategică pe care o face Trump în momentul de față este aberantă și pune America într-o situație fără ieșire. Ceea ce iarăși mi se pare aberant este următorul lucru. Aici avem în acest conflict dintre Rusia agresoare și Ucraina agresată următoarea situație creată de Trump, care e absolut abjectă. Și în mod normal, plecând de la Carta ONU, de la dreptul internațional, de la cutumele internaționale...

Jurnalist: Aspecte pe care Trump practic le-a detonat, inclusiv prin votul la ONU, respectiv în ceea ce privește politica ușilor deschise a NATO atunci când a spus, cu fermitate, că Ucraina nu va adera la această Alianță, anulând practic politica respectivă. 

Daniel Uncu: Însă, în ceea ce privește funcționalitatea ONU, vreau să amintesc ceea ce am mai zis, că formatul votului în care unii au drept de veto și alții nu, nu mai funcționează. Trebuie găsită o altă soluție. 

Jurnalist: Și la nivelul UE și al NATO s-a dovedit păgubos, în unele situații, sistemul de veto. 

Daniel Uncu: Este exact ce am mai discutat într-un interviu. Am zis că acest sistem e inoperant. 

Jurnalist: Ar trebui să se ajungă la o majoritate calificată sau care ar fi formatul oportun?

Daniel Uncu: O chestiune de acest gen, două treimi, sau trei pătrimi, dar să fie o majoritate calificată. 

Jurnalist: Există un curent venit mai ales din zona conservatoare din Europa de Est care promovează ideea că ne-a ajutat sistemul de veto pe noi, în Estul Europei, pe multe dosare. 

Daniel Uncu: Se poate gândi un format diferențiat, în anumite spețe să se voteze cu unanimitate, în altele - care să fie majoritare - cu o majoritate calificată. În prezent sunt unele chestiuni care se votează cu majoritate, nefiind doar unanimitate, dar unanimitatea trebuie să fie o excepție. 

Jurnalist: Momentan am avut decizii-cheie blocate de Ungaria și Slovacia.

Daniel Uncu: Da, și revenind la abordarea SUA, menționez că Trump a aruncat în aer toată această arhitectură juridică și de securitate mondială prin modul în care continuă să privească violul militar rusesc săvârșit împotriva Ucrainei. El ne face martori sau poate și complici la următoarea situație de fapt, care e, repet halucinantă: în loc să se îndrepte către Rusia pentru a recupera banii, pe care să o someze prin sancțiuni internaționale drastice, și să recupereze banii de acolo, forțând Rusia într-un fel sau altul să trimită banii către Ucraina, el se îndreaptă, culmea, către cel agresat. Cu alte cuvinte, Ucraina este și bătută și violată și cu banii luați. E de-a dreptul absurd, în condițiile în care să nu uităm că același Trump voia să-și îndrepte toată forța juridică și persuasiunea politică împotriva Chinei, pe care s-o pună să plătească despăgubiri. Trump era chitit să intre peste China și să-i impună sancțiuni. Acum, în cazul Rusiei, nu, adică Rusiei nu-i miroase nici gurița, nici usturoi n-a mâncat. E o nebunie. 

Jurnalist: El se prezintă ca o persoană pragmatică.

Daniel Uncu: Acesta nu este pragmatism, ci bișniță politică, o mizerie. 

Jurnalist: Nu va fi cumva afectată America pe termen lung, în materie de credibilitate? Putem ajunge în situația ca statele aliate să nu mai aibă absolut deloc încredere în America. 

Daniel Uncu: Și mai mult decât atât, și o voi spune din perspectiva omului care gândește doctrinar la dreapta, conservator, clasic liberal și cu oarecare inserții creștin-democrate, ceea ce face Trump e un dezastru pentru dreapta conservatoare, pentru dreapta republicană. Știți ce face în această chestiune a Ucrainei? Dă apă la moară stângii, care timp de ani de zile a spus că Trump este așa cum este, că el de fapt face jocul Moscovei, că el e de fapt un tip în care nu poți avea încredere, că el este un mincinos, un bișnițar politic ș.a.m.d. Ce face acum Trump? Procedează exact în așa fel încât să le dea apă la moară acestor personaje. Și cum face lucrul acesta? Susținând principalele revendicări ale Rusiei, două dintre ele. A treia știți care e? Retragerea pe aliniamentul din 1997 a NATO. Deci cu două a rezolvat-o. Prin acest acord comercial susținut de Trump, Rusia a primit două dintre ele și anume că Ucraina nu intră în NATO, Ucraina nu intră în UE. Următorul pas este retragerea pe aliniamentul din 1997. 

Jurnalist: O parte din minereurile râvnite de Trump sunt în zona ocupată de ruși în Ucraina. Să înțelegem din asta că Trump ar avea încredere că Rusia va furniza acele resurse? 

Daniel Uncu: Bună întrebare. Eu cred că Trump se va înțelege cu Putin în cazul în care Zelenski semnează acest lucru și va extrage de acolo metale rare inclusiv în folosul Rusiei. Rusia va spune: "Stați puțin, noi suntem în teritoriul nostru. Vrei să exploatezi aici? Ai 2 variante. Ori te confrunți militar cu noi, ori cădem la pace și facem un troc comercial". Cum va rezolva Trump această chestiune? De aceea eu consider că Zelenski a crescut atât politic, cât și în acțiune și gândire într-un mod extraordinar în ultimii 3 ani. De ce spun asta? Pentru că Zelenski inclusiv din acest motiv vrea garanții de securitate, pentru că din moment ce apar garanțiile de securitate nu se mai poate face un troc peste capul Kievului, între SUA și Rusia pe tema posibilelor beneficii viitoare pe care Moscova ar putea să le aibă în urma exploatării metalelor rare, care în momentul de față, dar și pe viitor, dacă lucrurile rămân așa, sunt sub controlul Rusiei, în cele două regiuni din estul Ucrainei. E o nebunie. Pe măsură ce vorbesc, îmi dau seama că suntem într-o situație absolut halucinantă. Este de un absurd năucitor. Acest absurd a fost amorsat de modul în care Trump - liderul Americii, spațiul democrației și statului de drept, libertății, al checks and balances, face în așa fel încât dă mâna în urmă cu câteva zile cu Rusia la Consiliul de Securitate al ONU și cu Coreea de Nord, votând o rezoluție a Consiliului de Securitate prin care de fapt Consiliul de Securitate cerea în genunchi, implora Rusia să termine războiul. Poftim?! Atenție, a fost rezoluție americană cea care s-a votat în Consiliul de Securitate. A fost dat la o parte textul ucrainean susținut de Europa și s-a votat varianta americană. Și fac o paranteză, că în Consiliul de Securitate Rusia, Coreea de Nord și SUA au votat contra Franței și Marii Britanii. Când s-a mai întâmplat asta vreodată? Niciodată! 

Jurnalist: La ce să ne așteptăm în următoarea perioadă din partea țărilor europene? 

Daniel Uncu: Eu sper că Europa și-a tras concluziile urgente de rigoare, iar astfel să creeze cu cele mai puternice țări din Europa o umbrelă politico-militară, cu sau fără SUA. Iar din punct de vedere militar, cel mai mult contează puterile nucleare, Franța și Marea Britanie. După care avem Italia, Polonia, țările nordice. Pentru Europa asta e soluția. După părerea mea, modul în care Trump a gestionat și gestionează în continuare, în folosul direct și indirect al Moscovei, instrumentalizarea unei păci care e de fapt o capitulare a Ucrainei ne va duce pe marginea prăpastiei, adică pe marginea celui de-al treilea război mondial. 

Jurnalist: Referitor la modul în care se vor adapta țările europene, trebuie luat în calcul că am avut o Germanie dependentă de resursele energetice rusești. La ce să ne așteptăm din partea Germaniei acum și ce ar trebui să facă? 

Daniel Uncu: Știți care e suma totală plătită de Europa în 2024 pentru hidrocarburile luate din Rusia? 22 de miliarde de euro. Știți câte firme americane mai operau în anul 2024 pe piața rusească? Peste 300. Și cu asta am încheiat discuția. 

Jurnalist: Tot timpul resursele energetice provoacă dileme. Aceasta cred că e cea mai mare provocare pentru Europa. 

Daniel Uncu: De acord. Iar aici, dându-i Cezarului ce-i al Cezarului, când Trump, în primul mandat, a atras atenția Europei, respectiv tovarășei Merkel, că Europa se află într-o situație dezastruoasă în ceea ce privește dependența de hidrocarburile rusești, toată lumea i-a râs în nas. Acum, viitorul cancelar al Germaniei a fost foarte dur cu privire la modul în care va trebui să se regrupeze Europa. O asemenea schimbare de paradigmă din partea CDU e mai mult decât benefică. Să vedem dacă va putea fi însă și instrumentalizată din perspectiva relațiilor britanico-franco-germane într-o viitoare arhitectură de apărare europeană. Să sperăm că lucrurile vor merge înainte, dar chiar și de mâine dacă vom avea alocarea de 5% din PIB pentru Apărare...

Jurnalist: Era un raport care spunea totuși că dacă America a furnizat armament foarte mult din stocurile deja existente, Europa a făcut-o furnizând destul de mult armament produs recent, în această perioadă belică. 

Daniel Uncu: Da, dar la un nivel net sub nivelul fluxului produs de America către Ucraina. Să ne uităm pe cifre, cum au fost împărțite miliardele venite dinspre Europa spre Ucraina și cum au fost împărțite miliardele venite dinspre SUA spre Ucraina. Sumele furnizate de SUA și Europa sunt echivalente, în jur de 100 de miliarde de euro, dar în cazul Europei aportul efectiv militar e de doar 30% din sumă, în timp ce în cazul SUA este de aproape 80% din sumă. Și mai este o chestiune care ține de acest mercantilism de cartier al lui Trump și anume că lumea uită că acele 100 de miliarde de dolari nu au intrat niciodată integral în Ucraina, pentru că acei bani s-au întors la producția din SUA. 

Jurnalist: Trump a tot insistat cu suma de 350 de miliarde de dolari.

Daniel Uncu: Nu există acest număr. E doar în capul lui Trump. 

Jurnalist: Dacă ar fi existat realmente, probabil Trump ar fi insistat să-i dea replica lui Macron când a fost contrazis, căci e foarte orgolios.

Daniel Uncu: Ați văzut care a fost reacția lui Trump. A tăcut din gură ca un copil la tablă, atunci când profesorul îi spune să tacă pentru că vorbește prostii. Cum poți să instaurezi o structură juridică și o arhitectură mondială de pace cu un clovn? Asta a ajuns, un clovn. Și nu uit că a făcut și lucruri bune și anume blocarea transformării Americii într-un hub neomarxist, pervers polimorf și destructivist identitar. Lucrurile acestea nu-i pot fi luate lui Trump, dar, revenind, el și echipa lui nu înțeleg acum care este miza. 

Jurnalist: Și trebuie menționat că SUA au mai fost reticente să intervină în trecut, dar nu am văzut niciodată la nivel diplomatic așa ceva.

Daniel Uncu: Da. Este fără precedent. 

Jurnalist: Cum ar trebui să se poziționeze România în contextul actual, în condițiile în care ne putem aștepta la un haos internațional generalizat? 

Daniel Uncu: Eu consider că din perspectiva apărării naționale, noi avem, ca să spunem așa, trei magistrale politico-militare și economice de care trebuie să ținem cont și în care suntem parteneri cu drepturi depline. Prima magistrală este NATO. Până una alta, NATO există. Până una alta, funcționează. Că va funcționa cu un aport american scăzut sau deloc, vom vedea. Nu știm încă. Dar România este membră cu drepturi depline a Pactului Nord-Atlantic. În al doilea rând, România e membră cu drepturi depline a UE, iar această apartenență îi conferă o anumită stabilitate economică, siguranță economică, ajutor economic. Iar a treia magistrală pe care România trebuie să o operaționalizeze este că dincolo de umbrela NATO și UE, ea trebuie să-și asigure beneficii de securitate cu cele cinci țări care contează în ecuația europeană din perspectivă euro-atlantică, cât și europeană din perspectiva UE. Asta presupune o consolidare a relațiilor cu țări precum Franța, Marea Britanie via NATO, Italia, Germania și Polonia. Noi ar trebui să avem parteneriate strategice cu toate sau, mai mult decât atât, parteneriate în formate bilaterale cu componente militare, economice stabilite foarte clar, dincolo de spațiul reglementărilor nord-atlantice și europene. România este, din perspectiva mea, într-o situație bună dacă aceste trei direcții de consolidare a securității țării se construiesc așa cum trebuie să fie construite. Iar din această perspectivă vă pot spune că exercițiul prezidențial al domnului Bolojan e mai mult decât fast. Tot ceea ce a făcut domnul Bolojan până acum mi se pare de un bun simț eclatant. Este un om serios, e un tip tipicar, un tip care atunci când vorbește își asumă. Nu este un flecar. Întâlnirea de la Paris a fost foarte bună, așa cum știm. A avut o întâlnire foarte bună cu Emmanuel Macron. Și avem nevoie de Franța. Eu nu văd că România ar fi în momentul de față într-o situație precară din perspectiva securității naționale. Nu e precară pentru că are aceste două magistrale asigurate, cea a Pactului Nord-Atlantic și cea europeană. Trebuie să o dezvolte pe cea de-a treia și dincolo de aceste magistrale, fundamentale după părerea mea, trebuie să-și asume creșterea bugetului. Iar aici tot Bolojan a spus că în următorii 2 ani va trebui să ajungem la 3% din PIB pentru Apărare. Și trebuie să ajungem la 3% reali, nu cei 2% de care am discutat tot noi în urmă cu 1 an de zile și care erau de fapt 1,6%, din care 1% pentru salarii. 

Jurnalist: În acest context, cât de importante sunt prezidențialele? Și să luăm în calcul scenariul cel mai negru, în care vom avea un președinte precum Georgescu sau Simion sau altcineva cu un profil apropiat de ei. Parlamentul va reuși să contrabalanseze? Să avem încredere în PSD că nu va devia? 

Daniel Uncu: PSD are nevoie de banii europeni. PSD va rămâne în zona europeană și vă spun și de ce. Fără banii europeni, PSD nu va putea să-și satisfacă clientela. 

Jurnalist: Așadar, pe linie parlamentară avem totuși o garanție. 

Daniel Uncu: Atât PSD, cât și PNL, cât și UDMR au interese, inclusiv în plan local, care nu pot fi satisfăcute fără bani europeni. 

Jurnalist: Totuși ca nivel de încredere al altor state față de România ce ar însemna un Georgescu sau un Simion la Palatul Cotroceni? 

Daniel Uncu: Ar însemna fără doar și poate un recul. Dar să vă mai spun un lucru. Șansele ca Georgescu să mai intre în cursa prezidențială sunt foarte mici în acest moment. Este evident că avem un precedent constituțional în ceea ce-o privește pe doamna Șoșoacă, care poate fi oricând reactivat de CCR. Avem și o problemă legată de finanțarea campaniei domnului Georgescu, foarte gravă. Numai pe asta poate fi blocată candidatura. 

Jurnalist: Mi se pare că raportarea a zero cheltuieli în campanie la AEP a fost un gest ostentativ din partea lui Georgescu, un gest favorabil Rusiei, pentru a arăta cât de frontal poate destabiliza România, un stat NATO.

Daniel Uncu: Eu am o teorie care nu cred că este foarte departe de adevăr. Să lămurim o chestiune. Georgescu nu este un produs al Moscovei. E un produs în proporție covârșitoare a structurilor interne, atât supraterane, dar mai ales subterane. Iar pe această creație abominabilă din perspectivă democratică, a marelui șarlatan integrat în absolut, trezit în conștiință, s-au atașat imediat interesele Moscovei. Intervenise chiar Putin după primul tur, râzând și spunând că au fost anulate alegerile pentru că nu le-a convenit cine a câștigat. În mod paradoxal acest lucru l-a spus și Musk. 

Jurnalist: L-ați adus în discuție pe Musk. Cum vedeți rolul acestuia în administrația americană? Sunt din ce în ce mai multe controverse pe subiect. 

Daniel Uncu: Dacă ar fi rămas la zboruri în cosmos și la mașini, ar fi fost în regulă, dar el din punctul de vedere al capacității, al viziunii geopolitice, al înțelegerii aspectelor geopolitice și geostrategice are capacitatea de înțelegere a unei cărămizi în picaj. Și să vă mai spun ceva. Este un personaj care nici măcar nu a fost votat vreodată. El e pus acolo în funcții de către Donald Trump pe chestiunea legată exclusiv, dar exclusiv de eficientizarea cheltuielilor bugetare în departamentele statului. Până la urmă cine e Musk? Un nimeni. Musk din perspectiva capacității politice și a prevalenței politice în administrația americană este un nimeni. În fracțiunea de secundă în care Musk îi va aduce prejudicii politice sau măcar de imagine lui Trump, va dispărea. Aceasta e valoarea lui Musk.

Jurnalist: Revenind la România, ați adus în discuție o narativă propagandistică în jurul căreia s-au aliniat atât Moscova, cât și unele personaje din SUA. Vreau să vă întreb ce se mai poate face pentru combaterea influenței rusești în România, inclusiv și mai ales în spațiul mediatic. 

Daniel Uncu:  Una din greșelile făcute constă și în faptul că a ocultat la nivel oficial modul în care s-a implicat România în susținerea logistică, militară a Ucrainei. De ce a făcut lucrul acesta? Aș putea să speculez că a făcut-o pentru că a vrut să menajeze emoțiile suveraniste. 

Jurnalist: Și s-a dovedit că fix această tăcere și lipsă de control a narativelor au generat probleme.

Daniel Uncu: Bingo. Din momentul în care au făcut asta, acest spațiu gol a fost ocupat de retorica naționalistă. În mod normal România trebuia să iasă public cu ceea ce face pentru Ucraina, pentru ca acel spațiu al comunicării publice să fie ocupat cu forță și autoritate de narațiunea pro-ucraineană. Nu a făcut lucrul acesta. Narațiunea ucraineană a fost lăsată în spațiul intelectualității românești, iar golul lăsat de politicieni a fost ocupat de aceste personaje așa-zis suveraniste, iar asta s-a întâmplat în primul rând din cauza lui Iohannis. Iohannis ar fi trebuit să fie ingredientul care să producă această ocupare a spațiului. Îmi amintesc că la un moment dat fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu a avut un interviu la BBC, în care a fost întrebat direct de ce nu spune România ce face pentru Ucraina. Știm foarte clar că România a fost un hub, o platformă de transport a tehnologiilor militare și a tot ceea ce înseamnă logistică către Ucraina. Și a primit acea întrebare, iar ministrul a răspuns că aceasta e politica României. Este o greșeală strategică absolut de neînțeles, care acum ne costă, pentru că acel spațiu narativ a fost ocupat de aceste personaje în frunte cu Georgescu. 

Jurnalist: Revenind la scena politică de la București, pe care o privim mai ales prin prisma alegerilor din mai, ați spus că avem totuși un Parlament cât de cât securizat indiferent de rezultatul acestor alegeri, pe fondul intereselor pragmatice ale PNL, PSD și UDMR. 

Daniel Uncu: Dacă Georgescu nu va candida, pentru că nu i se va permite, chiar dacă Simion va ajunge în turul al doilea, va pierde. Dacă calculăm ce adunăm de la Crin Antonescu cu ce se adună de la USR, de la Nicușor Dan, iar fără Georgescu și în condițiile în care Becali va fi independent și va rupe suficient de mult din voturile care s-ar fi dus către Georgescu, șansele ca Simion să câștige sunt mici. 

Jurnalist: Pe fondul acestui haos electoral, ce măsuri trebuie luate pentru consolidarea instituțiilor statului român? 

Daniel Uncu: Gândiți-vă că suntem într-o situație paradoxală, apropo de curățenia în servicii. Gândiți-vă că SRI nu are director din 2023. De ce? Pentru că Iohannis nu a catadicsit să numească pe cineva. De ce? Nu îmi este clar de ce nu a făcut-o. E foarte ciudat și grav, în condițiile în care la graniță avem un război. Este kafkian. Ce a făcut președintele Iohannis? Cum e posibil să fim în această situație? În primul rând, așadar, curățenie în serviciile secrete, în al doilea rând legislație clară referitoare la modul în care se poate operaționaliza o campanie electorală pe rețelele sociale, iar aici autoritatea de reglementare în materie trebuie să-și ia rolul în serios. 

Jurnalist: Autoritatea de reglementare fiind însă AEP, care l-a avut pe Greblă la conducere și în legătură cu care au mai fost informații privitoare la afinitățile lui pro-rusești.

Daniel Uncu: Acum întrebarea este următoarea. L-au sacrificat pe Greblă să nu se ducă ancheta mai sus și să apară lucruri mai grave? Sau este un prim pas către aflarea dedesubturilor acestei nebunii? Pentru că dacă e să vorbim despre Georgescu, iertați-mă, dar dacă ne uităm pe rechizitoriul care a fost publicat deja, îți dai seama că ne-a trecut nu glonțul, ci obuzul pe la ureche. Au fost în aceste zile descinderi și s-au găsit aruncătoare de grenadă. Am înnebunit? Ce au făcut serviciile secrete românești? Bine că au făcut acum. Dar dacă nu făceau? Ne puteam trezi în situația unei lovituri de stat armate? 

Jurnalist: Așadar, lovitura de stat era plănuită fix de cei care acuză că prin anularea alegerilor s-a dat o lovitură de stat. 

Daniel Uncu: O să vedem și ce rol a avut Simion în ceea ce s-a întâmplat, căci un partid politic susține un asemenea personaj în spatele căruia se află trupe paramilitare.

Jurnalist: Să presupunem că tabăra așa-zis suveranistă va pierde finalmente alegerile. Avem totuși o masă mare de cetățeni care au fost supuși acestei propagande. Ce trebuie făcut până la următoarele alegeri?

Daniel Uncu: Democrația nu are alt sistem de apărare decât însăși democrația. Nu există alt sistem de apărare decât însăși democrația. Cu cât democrația e mai solidă, cu cât modul în care instituțiile statului colaborează între ele și respectă cetățeanul și legile, cu atât democrația este mai puternică. Noi în momentul de față suntem în fața unei resetări care trebuie să reconstruiască democrația românească, în așa fel încât să devină una reală. Noi până acum am avut o democratură electoralistă. Ne aducem aminte de democrație înainte de alegeri. E o democratură absolut jalnică, dominată de paradigma complet nenorocită introdusă de Iliescu și gașca lui în 1990.