ÎCCJ turează motoarele emițând pe bandă decizii în favoarea infractorilor. Avertismentul unui specialist: „Justiția capturată de Lia Savonea este cea mai dureroasă moștenire lăsată de Klaus Iohannis” / „Oamenii vor pierde procesele cu dreptatea în mână, abuzul judiciar va fi parte din cotidian, iar sentințele vor fi scoase la mezat”

„Justiția capturată de Lia Savonea este cea mai dureroasă moștenire lăsată de Klaus Iohannis, după zece ani de mandat. 

În zadar au cerut asociațiile de magistrați promovări pe criterii meritocratice la Înalta Curte și în funcțiile de conducere din instanțe și parchete, mai importante au fost jocurile de golf și pârtiile de schi. Nepotismul și relațiile de clan s-au instituționalizat în Justiție.

Urmează alți zece ani grei, iar după un deceniu sper că vom avea un reset total al sistemului. Abia atunci când nedreptatea, injustiția, o să fie regula. 

Urmează o perioadă grea, oamenii vor pierde procesele cu dreptatea în mână, abuzul judiciar va fi parte din cotidian, iar sentințele vor fi scoase la mezat”, scrie pe pagina sa de Facebook fostul jurnalist Ionel Stoica, specializat pe justiție.

El face astfel trimitere la mai multe decizii siderante recente ale Înalte Curți de Casație și Justiție, într-una fiind implicată direct și controversata Lia Savonea.

Este vorba despre decizia de a-i elibera din arest pe soții Vicol-Ciorbă, suspecți în dosarul Nordis, cu o motivare incredibilă (detalii mai jos) și despre anularea mandatului de arestare emis de statul român pe numele infractorului Dragoș Săvulescu, refugiat în Italia.

Astfel, judecătorii Isabelle Tocan, Iulian Dragomir și Lia Savonea au anulat definitiv miercuri, 26 februarie 2025, mandatul european de arestare emis în 2019 de către Curtea de Apel București împotriva omului de afaceri Dragoș Săvulescu, ca urmare a condamnării pe care acesta a primit-o într-unul dintre dosarele fostului primar de Constanța, Radu Mazăre.

În cazul lui Săvulescu, înstanța supremă a menținut practic definitiv sentința din 13 decembrie 2024, prin care judecătoarea Violeta–Elena Georgescu-Ashemimry de la Curtea de Apel București stabilise acelați lucru, respectiv, anularea mandatului european de arestare pe numele afaceristului infractor, pe motiv că acesta și-ar fi executat pedeapsta în Italia.

Context. Fostul acţionar de la Dinamo Dragoş Săvulescu a fost condamnat în 2019 în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia, în care au primit condamnări și fostul primar al Constanţei Radu Mazăre, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu şi fostul acţionar al clubului Dinamo Cristian Borcea. El a primit 5 ani și jumătate de închisoare.

În februarie 2019, Dragoș Săvulescu a fost dat în urmărire internațională, după ce nu a fost găsit de polițiști pentru ca aceștia să pună în aplicare sentința de cinci ani și șase luni de închisoare. Pe numele lui Dragoș Săvulescu, Curtea de Apel București a emis apoi un mandat european de arestare.

El a fugit în Italia înainte să se anunțe sentința finală. S-a predat în ianuarie 2020 în Napoli, unde a fost lăsat în libertate pe timpul judecării cererii de extrădare în România.

Curtea de Apel din Napoli a respins apoi cererea României de extrădare. Mai mult, judecătorii italieni i-au transformat cei cinci ani şi jumătate de închisoare cu executare în doi ani şi cinci luni, dar cu suspendare, pe teritoriul Italiei.

Ulterior, instanța italiană a aplicat deciziile CCR privind prescripția și a ajuns la concluzia că faptele lui Săvulescu ar fi fost prescrise la momentul condamnării definitive din 2019.

Italia a devenit în ultimii ani refugiul unor fugari celebri ai României care încearcă să scape de închisoare, pe lista acestora fiind fostul baron PSD de Neamț Ionel Arsene, fosta șefă a DIICOT Alina Bica sau Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu. Sursa: hotnews.ro

În ce privește decizia de a-I lăsa în libertate pe soții Vicol-Ciorbă, inculpați în dosarul mega-escrocheriilor Nordis, Ionel Stoica a comentat: 

„Să vă mai zic ce mai pun la cale clanurile din Justiția din România, care tocmai l-au pus în libertate pe șeful PSD Constanța- dare de mită și folosirea influenței de lider de partid pentru obținerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

În timp ce la Parchetul General nu-l lasă pe George Călinescu (ironie la adresa putinistului Călin Georgescu, n.red), la toaletă, trebuie să știți că judecătorii de la Înalta Curte au motivat de ce doamna Laura Vicol și Vladimir Ciorbă zburdă liberi prin București.

Într-o frază, frumos ticluită pentru marele amator de jeturi private, Marcel Ciolacu, judecătorii arată că anumite cheltuieli făcute de Nordis, cum sunt zborurile private, achiziționarea de autovehicule sau cheltuielile de protocol, sunt uzuale pentru un antreprenor privat și țin de „strategia sa de imagine”.

Au desființat, practic, infracțiunea de delapidare din acest dosar.

“Instanța nu va reține existența unor suspiciuni rezonabile referitoare la săvârșirea delapidării, prin plata salariilor, nefiind efectuate investigațiile care s-ar fi impus în raport de faptul că majoritatea lucrărilor de construcție s-au efectuat în regim de antrepriză și regie proprie.

Tot astfel, cheltuielile constând în achiziția de zboruri comerciale sau private, autovehicule sau cheltuirea unor sume de bani cu titlu de protocol fac parte din strategia de imagine a oricărui întreprinzător privat, fără a putea fi calificate ca acte de delapidare.”

Mențiune. Șeful PSD Constanța, Ion Dumitrache, reținut preventiv, a fost eliberat din arest ca urmare a unei decizii (nedefinitive) a Curții de Apel București. Dumitrache este suspect în dosarul șpăgilor de șase milioane de euro din Portul Constanța. 

Zeci de percheziții au efectuat procurorii DNA luni, 24 februarie, în Dosarul Portul Constanța, cele mai ample din ultimii ani. Șpăgile totale promise de oamenii de afaceri sunt de aproximativ 6 milioane de euro la actualul stadiu al cercetărilor. Într-o înregistrare din dosar obţinută de Mediafax, Ion Dumitrache îl asigura pe Mihai Teodorescu, directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPMC), că nu va fi înlocuit din funcţie. Dumitrache, care avea propriile interese în port, îl asigura pe Teodorescu că are influenţă politică la nivel înalt şi poate interveni pe lângă Mihai Tudose şi Paul Stănescu, oameni importanți din conducerea partidului lui Marcel Ciolacu. Discuțiile interceptate de DNA mai arătau că Ion Dumitrache voia ca Mihai Teodorescu, după ce rămânea în funcție, să o numească pe Otilia I. la „achiziţii” sau pe un alt post important în cadrul CNAPMC.