Ciolacu nu e dracu

E pe făraş. Ar fi trebuit să se retragă la timp. A minţit chiar cu două demisii pe masă, dar s-a răzgîndit cînd a văzut că gluma se îngroaşă. A revenit ţantoş în fruntea PSD şi a Guvernului cu toate că electoratul l-a ejectat la alegeri. Nici usturoi nu a mîncat, nici gura nu îi miroase. S-a făcut că plouă! Rezultatul la alegeri a fost la limita de jos. Cel mai slab scor după 1990. Cel mai mare partid, stîlp al coaliției de guvernare, sub conducerea lui, a capotat. Ciolacu a venit mult sub scorul partidului cu toate că a cheltuit în 2024 aproape tot bugetul pentru a mitui electoratul. 

Proiectul "Ciolacu" a fost un eşec. De obicei PSD îşi execută şefii care au pierdut bătălia electorală. În traducere liberă, "puterea". Dacă apari după alegeri pe scut în Kisellef 10, eşti terminat. Îţi smulg gradele de pe umeri, apoi îţi iau cu japca funcţiile și eşti aruncat la groapa de gunoi a istoriei. Devii un civil oarecare, particoler, cum se zice la Bariera Vergu. Uite că Ciolacu, după două piruete părea că s-a salvat graţíe unor scamatorii. S-a filmat de pildă cu sarmale în cap. A prins o pisică suită în copac, a filmat-o şi a dat-o pe tiktok. E tot ce i-a dat prin cap să facă în apărarea lui. Nu ajunge, politica este altă calimeră. Nu ţine cu vrăjeala pentru că ce-i în mînă nu-i minciună. Iar în rest nu contează.

Ciolacu, după ce a pierdut toate bătălile în care s-a angajat, nu mai are ce livra. Îl aşteaptă un final de carieră lipsit de glorie. Retragerea neașteptată a lui Iohannis a jucat în defavoarea sa. Totuși nu l-a dărîmat pierderea alegerilor, sau gestul lui Iohannis, cît afacerea Nordis. O poveste care nu a părut gravă, dar cînd eşti pe dric, totul îți merge rău. În fond, cîţi lideri PSD nu s-au plimbat cu avioane private puse la dispoziție de sponsori generoşi ai partidului. O droaie...  La debutul afacerii Nordis, Ciolacu nici nu a înţeles care e hiba. De altfel a negat că a călătorit cu acel jet de lux. Părea ceva normal să fii finanţat de diversi inşi cu parale. Acum vedem că nu a fost numai un zbor, ci mai multe. Era chiar un obicei, dată fiind prietenia de familie. Fapta de corupţie nu se observa din perspectiva lui, nici cu telescopul. Treptat se pare că totuși a înteles de ce se face vinovat. Tovarăşii lui nu mai cred că îşi va da demisia din proprie iniţiativă. Deja i-a păcălit pe pesediști de două ori. Pe scurt, este aşteptat cu cuțitele la barieră ca să fie dat afară. Unii plasează fericitul eveniment la sfirșitul lunii februarie, cînd termină să-şi lege şireturile la pantofi. Alții că despărţirea se face de Paşte în cadru solemn. Cum termină să se închine şi se stinge lumînarea luată din biserică, tovarăşii se vor repezi să-l găbjească. Du-te unde oi vedea ochii!, va zice Stănescu sau Grindeanu. Alţii împing ziua fatală pînă la congres. Chestiunea se va tranşa cel mai tîrziu după alegerile prezidenţiale. Zilele lui Ciolacu sunt numărate. Oricum o dai, nimeni nu îi mai acordă credit. Ciolacu nu mai are viitor în PSD, îmi zicea deunăzi un pesedist fruntaş. Aşa o fi!