EXCLUSIV. Ministerul Apărării Naționale face o serie de clarificări privind decizia introducerii graduale a limbii ruse ca limbă-materie opțională în colegiile cu profil militar: “Pe lângă limba rusă, vom introduce germana, spaniola și chineza”. De ce este important ca militarii români să cunoască sau să înțeleagă limba rusă și ce ne arată experiența Ucrainei


EXCLUSIV. Ministerul Apărării Naționale face o serie de clarificări privind decizia introducerii graduale a limbii ruse ca limbă-materie opțională în colegiile cu profil militar: “Pe lângă limba rusă, vom introduce germana, spaniola și chineza”. De ce este important ca militarii români să cunoască sau să înțeleagă limba rusă și ce ne arată experiența Ucrainei

Într-un răspuns exclusiv acordat pentru Podul.ro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) face o serie de clarificări cu privire la introducerea graduală a limbii ruse ca limbă-materie opțională în colegiile cu profil militar. Amintim că această decizie a fost luată de MApN împreună cu Ministerul Educației și Cercetării. 

Situația geopolitică şi geostrategică actuală deopotrivă cu proximitatea războiului de ocupație al Rusiei în Ucraina sunt motivele principale care au determinat instituțiile statului român să acorde o atenție mai mare limbii ruse ca obiect de studiu opțional în instituțiile de învățământ cu profil militar din țara noastră. De asemenea, potrivit MapN, viitoarea elită militară a țării ar trebui să aibă o pregătire culturală și academică superioară, iar fără competențe lingvistice adiționale acest lucru nu este posibil.

Vă prezentăm, mai jos, răspunsul Ministerului Apărării Naționale: 

“În contextul situației geopolitice şi geostrategice actuale și a proximității manifestării conflictului ruso-ucrainean, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale s-a apreciat necesitatea cunoașterii, în anumite eșatioane și segmente, a limbii ruse în afară de limbile engleză și franceză. În acest sens, la nivelul MApN se are în vedere şi o posibilă introducere, în viitor, ca discipline de studiu și a limbilor germană, spaniolă și chineză. Absolvenții colegiilor naționale militare reprezintă viitoarea elită militară a țării, iar devenirea acestora ca lideri militari implică o dezvoltare pe mai multe paliere, inclusiv cultural, lingvistic şi academic. MApN își construiește propriile politici, strategii și reglementări în domeniul cunoașterii limbilor străine, în baza intereselor și a evoluțiilor geopolitice și geostrategice. Colegiile naționale militare reprezintă vectori ai educației liceale și participarea elevilor în cadrul programelor ERASMUS+ impune o dezvoltare culturală, multilingvistică și educațională, pentru a putea relaționa mai bine cu elevii din toate țările care participă la acest program”.

De ce este important că militarii români să cunoască sau să înțeleagă limba rusă și ce ne arată experiența Ucrainei / Cum poate Republica Moldova ajuta România

În contextul războiului de ocupație pe scară largă al Rusiei în Ucraina, decizia luată de autoritățile române este și necesară, dar și insuficientă. Rusia (indiferent de denumirile ei) a invadat România sau teritoriile românești de 12 ori în istorie, acest lucru certificând că rușii sunt dușmanii tradiționali și istorici ai României. În condițiile nenumăratelor amenințări venite din partea Kremlinului și a propagandei aferente (vârf de lance în orice război hibrid), este absolut firesc ca statul român să întreprindă pași concreți pentru a-și cunoaște și a-și studia mai bine dușmanul istoric și actual (inclusiv să-i ințeleagă instinctele), iar cunoașterea sau măcar înțelegerea limbii dușmanului este cel mai important pas în această direcție. 

Experiența Ucrainei invadate arată că o cunoaștere a limbii ruse de către cetățenii și militarii ucraineni i-a oferit nenumărate avantaje pentru a opune rezistență în fața invadatorilor ruși, atât pe teritoriul ucrainean, cât și în adâncurile Federației Ruse. Ucraina și R.Moldova sunt state post-sovietice care îi cunosc excelent pe ruși – le cunosc trecutul, prezentul și limba. Precum a făcut-o și în perioada interbelică în contextul Unirii cu Basarabia, apelând la cadrele basarabene în relația cu rușii sovietici, România ar putea solicita același lucru din partea R.Moldova. În același timp, dincolo de cadrele basarabene vitale, este esențial ca România să poată produce și elite locale.    

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.