"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Ministerul Afacerilor Externe neagă afirmațiile lui Claudiu Târziu - fostul senator și actualmente europarlamentar al partidului extremist AUR, privitoare la poziția oficială a României față de integritatea și suveranitatea Ucrainei.
Concret, Târziu a insistat că România, în politica externă și în relația bilaterală cu Ucraina, se ghidează după o așa-zisă declarație emisă de Parlamentul României în perioada regimului Iliescu, prin care a fost “nerecunoscut” rezultatul și dreptul desfășurării referendumului privind indepedența Ucrainei față de URSS în nordul Bucovinei, sudul Basarabiei și Ținutul Herța.
Conform lui Claudiu Târziu, declarația din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, publicată în Monitorul Oficial nr. 243 din 29 noiembrie 1991 din 1 decembrie 1991 “ar fi o politică oficială asumată de statul român” (detalii AICI).
În realitate însă, respectiva declarație are mai mult un caracter simbolic, fiind lipsită de orice putere juridică, și mai mult, a devenit invalidă odată cu semnarea Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre Ucraina şi România la Constanţa, pe 2 iunie 1997.
Pe de alte parte, trebuie spus că, în cadrul referendumului din 1991, ucrainenii majoritari, românii, polonezii, evreii și alți conlocuitori din nordul Bucovinei, sudul Basarabiei și Ținutul Herța s-au pronunțat masiv în favoarea desprinderii Ucrainei de sub ocupația URSS și în favoarea independenței, suveranității și integrității Ucrainei. Astfel, pentru aceasta s-au exprimat 92% din locuitorii nordului Bucovinei (inclusiv ținutul Hotin) și 85 % din locuitorii sudului Basarabiei.
De notat că rezultatul înregistrat în sudul Basarabiei a fost identic cu cel din restul regiunii Odesa, inclusiv orașul Odesa. La polul opus, în Crimeea și Sevastopol au fost înregistrate cele mai modeste rezultate, însă suficient cât să fie validate – 54%, respectiv 57%.
E bine de știut că rezultatul referendumului din Ucraina a fost recunoscut de întreaga comunitate mondială, consacrând eforturile de independență ale țării vecine. Astăzi, Ucraina suportă un război genocidar și de ocupație pe scară largă din partea Federației Ruse, cea care, de asemenea, îi recunoscuse independența și integritatea teritorială.
Vă prezentăm, mai jos (inclusiv foto), răspunsul Ministerului Afacerilor Externe al României: “Relația politico-diplomatică dintre România și Ucraina se bazează în mod specific pe Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina (1997) și pe întreg cadrul juridic bilateral și multilateral la care ambele state sunt părți. Mai mult, elementele din Declarația la care se face referire au fost invalidate prin ratificarea, de către Parlamentul României, a Tratatului de prietenie mai sus amintit”.
