Ioan Nicolae susține că nu i-a dat bani direct lui Călin Georgescu, considerându-se escrocat / Este al doilea om de afaceri care lansează astfel de acuzații în direcția pro-rusului


Ioan Nicolae susține că nu i-a dat bani direct lui Călin Georgescu, considerându-se escrocat / Este al doilea om de afaceri care lansează astfel de acuzații în direcția pro-rusului

G4Media a dezvăluit, miercuri, că mai mulți oameni de afaceri ar fi finanțat, direct sau indirect, campania electorală a lui Călin Georgescu din toamna lui 2024. Printre aceștia și Ioan Nicolae, care ulterior a venit cu precizări în această speță.

CITEȘTE: Rețeaua afaceriștilor din spatele „campaniei cu zero lei”/ G4media: Călin Georgescu ar fi primit sume mari de la securiști milionari și alți afaceriști dubioși / Un colaborator confimă că „meteoritul” era disperat să facă rost de 50 de milioane de euro pentru campania la prezidențiale

Omul de afaceri Ioan Niculae a transmis astfel pentru G4media, ulterior apariției investigației respective, că nu a finanţat direct şi deliberat campania lui Călin Georgescu, ci a fost victima unei înşelăciuni sau escrocherii, dar nu exclude ca banii cu care a fost înşelat să fi ajuns la campania lui Călin Georgescu, prin Ionel Rusen sau Francisc Dokonal.

Context. O companie deținută de Ioan Niculae, în trecut fost ofițer de securitate, a plătit, între 2020 și 2021, 450.000 de euro unui consultant financiar, Francisc Dokonal, a dezvăluit G4 Media. O parte din banii trimiși lui Dokonal, adică 144.000 de euro, au ajuns la o companie deținută de Ionel Rusen, un om de afaceri din Constanța, apropiat de Călin Georgescu.

Omul de afaceri Ionel Rusen a fost implicat într-o altă schemă similară cu un alt om de afaceri din Buzău care ulterior a susținut că a fost păcălit de Călin Georgescu, Ionel Rusen și alți oameni din anturajul acestora cu un milion de euro. 

Este vorba despre Răzvan Leu care a și depus o plângere penală (la DIICOT)  în care îi acuză pe Georgescu și Rusen de înșelătorie.  Din documentul citat reiese că Georgescu i-ar fi promis afaceristului că îi dă banii înapoi după ce îi vor intra fondurile din campania electorală. Reamintim că Georgescu a declarat că nu a cheltuit niciun leu la alegerile din 2024. Detalii AICI

Ioan Niculae a fost un moment dat unul dintre cei mai bogați români, reușind, potrivit unor estimări ale revistelor de specialitate, să treacă pragul de un miliar de euroo. Este fost absolvent al Școlii de ofițeri de miliție și Securitate de la Băneasa și a lucrat câțiva ani ca ofițer (activ) al Securității. Ulterior, a activat în exportul de îngrășăminte chimice și a lucrat în cadrul întreprinderii de comerț exterior, controlată tot de Securitate, organul cvasirepresiv al dictaturii ceaușiste..

După 1990, ca mulți foși colegi cu epoleți, Ioan Niculae a aplicat în domeniul privat ce a învățat în instituțiile statului (mulți specialiști afirmă că, de fapt, securiștii din comerțul exterior au devenit capitaliști cu mult înainte de 1989).

Zilele trecute, Niculae a primit o lovitură importantă în afacerile sale, pierzând definitiv controlul asupra companiei InterAgro, pe care o înființase în anii 1990. Compania era în insolvență de nouă ani de zile, iar creditorii au aprobat intrarea în faliment. 

La sfâșitul lunii mai 2024, un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispunea achitarea definitivă a lui Niculae şi a fostului ministru al Economiei Adriean Videanu pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi delapidare în dosarul Romgaz - Interagro, în care prejudiciul calculat de procurori se ridica la peste 60 milioane de euro.

Cei doi acoliți primiseră soluţie de achitare şi la instanţa de fond, în decembrie 2022, pe motiv că „fapta nu există”, completul de cinci judecători ICCJ respingând, cu majoritate, apelurile declarate de DIICOT şi compania Romgaz.

Pe parcursul procesului, judecătorii au exclus mai multe probe strânse de procurori şi interceptări realizate de SRI, punând în aplicare decizii ale Curţii Constituţionale, prin care a fost stabilit că nu se pot folosi în dosarele penale interceptări realizate în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României. 

În esenţă, acuzaţiile DIICOT se refereau la faptul că firma lui Ioan Niculae, InterAgro (care operează mai multe combinate de îngrăşăminte chimice) a primit nelegal gaze din producţia internă a României la preţuri foarte mici, respectiv aproximativ un sfert din preţul practicat pe piaţă. Pe 9 iunie 2017, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palaşcă, Adriean Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionaşcu şi firma SC Interagro SA, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.