Crin Antonescu: Austria a tratat România cu insuficient respect / România nu trebuie să se comporte ca o colonie! / Acțiunile unor conducători de-ai noștri nu au creat țării suficient prestigiu / Efortul acesta de asumare, de definire a identității României și românilor ar trebui să-l facem fiecare dintre noi, acolo unde ne aflăm pe scara socială

Candidatul PNL-PSD-UDMR la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a reproșat marți, într-un interviu acordat pentru Antena 3 CNN, faptul că mulți dintre conducătorii pe care i-a avut România au permis ca țara noastră să fie tratată, în unele situații, pe plan internațional, ca și cum ar fi o banală colonie. În acest context, Crin Antonescu a ținut să exemplifice Austria ca țară care a tratat România cu insuficient respect de-a lungul timpului. 

Pe de altă parte, Crin Antonescu a atras atenția că responsabilitatea pentru consolidarea prestigiului României nu trebuie să fie exclusiv a politicienilor, ci este necesar un efort comun al societății românești. 

Redăm declarațiile relevante pe subiect: 

- România nu trebuie să se comporte ca o colonie. Să luăm fraza opusă. Dacă eu nu am dreptate, atunci ce rezultă? Că România trebuie să se comporte ca o colonie? Nu! România nu trebuie să se comporte ca o colonie! România, (...) la un moment dat, a ajuns la a fi tratată de către alții (ca o colonie - n.red.), de exemplu de către Austria, cu insuficient respect, cu insuficientă colegialitate pe parcursul tratativelor pentru Schengen. Însă, înainte de a se întâmpla asta, conducători de-ai noștri (...) s-au comportat ca niște guvernatori puși pe o plantație (ca și cum România ar fi o colonie - n.red.), ceea ce nu (...) nu e acceptabil.

- Am vorbit despre câteva lucruri, apropo de conduita, de viziunea, de comportamentul liderului național, care e președintele, dar să știți că faptul că unii dintre români se consideră astfel, e de discutat sub următorul aspect. Și poate că acesta este un lucru puțin inspirat electoral, dar știți ce? Și un candidat e liber. Îl voi spune. Demnitatea fiecăruia, comportamentul fiecăruia, faptul că cineva stă sau nu în genunchi, faptul că cineva se simte sau nu de mâna a doua este o chestiune care ține mult și de el. Adică nu pot învinovăți Guvernul, Președintele, Parlamentul unei țări decât de următorul lucru și aici mulți oameni, inclusiv din Diaspora, au dreptate, anume acela că prin acțiunile lor, prin politica lor, prin raporturile mai ales pe scena internațională nu au creat țării, comunității, națiunii, din care și eu fac parte, suficient prestigiu pentru ca atunci când eu spun că sunt român, să fie cam același lucru cum aș spune că sunt francez, sunt englez sau spaniol. Aici oamenii au dreptate. Dincolo de asta însă, în momentul în care în mintea unor oameni și în comportamentul unor oameni există sentimentul că sunt cetățeni de mâna a doua și că sunt dintr-o țară de mâna a doua și pot să se comporte în consecință, acolo nu mai este de vină nici Președintele, nici Parlamentul, nici Guvernul. Așadar, efortul acesta de asumare, de definire a identității României și românilor nu e o chestiune care stă în sertarele unui minister sau la Palatul Cotroceni, ci este un efort pe care fiecare dintre noi, acolo unde suntem, acolo unde ne aflăm pe scara socială, în locul geografic ar trebui să-l facem. Și dacă este un mare defect pe care-l avem acela e incapacitatea de a fi solidari. (...) Mulți dintre noi nu ne respectăm. E o problemă mare cu respectul în societatea românească. E o problemă cu respectul între cetățeni, e o problemă cu respectul față de vârstă, față de carte, de învățătură, e o problemă cu respectul față de instituții care însele nu se mai respectă.