După aproape 3 ani de război la scară largă, economia Ucrainei arată mai bine decât cea rusă, în pofida penuriei de resurse energetice, de oameni și de bani / Analiza realizată de publicația The Economist


  • ACP
  • Dec 20, 2024 13:30
  • 425
După aproape 3 ani de război la scară largă, economia Ucrainei arată mai bine decât cea rusă, în pofida penuriei de resurse energetice, de oameni și de bani / Analiza realizată de publicația The Economist

Cu toate problemele aduse de anii de război, economia ucraineană pare mai sănătoasă în prezent decât cea a Rusiei, conform analizei publicației britanice The Economist.

Economia ucraineană depășește Rusia în mai mulți indicatori-cheie pentru prima dată de la începutul războiului, datorită deciziilor autorităților și ajutorului din partea Occidentului. Acest fapt se întâmplă chiar și în condițiile în care economia Ucrainei încă este cu un sfert mai mică decât înainte de invazie.

Indicatorii prin care economia ucraineană arată mai bine decât cea a Rusiei ar fi creșterea PIB-ului de 4% în 2024 și de 4,3% în 2025, conform previziunilor Băncii Naționale, o monedă stabilă și o rată de actualizare la un minim - vreme de aproape 30 de luni - de 13,5%.  

"Comparați acest lucru cu ce e în Rusia, unde rata ar trebui să ajungă în curând la 23% pentru a opri căderea rublei, băncile par fragile și PIB-ul ar urma să crească cu doar 0,5-1,5% în 2025", se arată în articolul din The Economist.  

În prima etapa a războiului, în 2022, acțiunile Băncii Naționale a Ucrainei au fost subordonate obiectivelor militare. Banca a finanțat jumătate din deficitul bugetar, a introdus controale stricte ale capitalului și a inundat băncile cu lichidități, timp în care inflația a crescut vertiginos, iar PIB-ul a scăzut cu o treime.

PIB-ul s-a stabilizat apoi odată cu contraofensiva Ucrainei în regiunile Herson și Nicolaev, în august 2022. Ucraina a început să exporte din nou cereale, iar Banca Centrală a început să lupte împotriva inflației, a încetat să mai finanțeze deficitele bugetare, a refăcut rezervele valutare și a relaxat controalele de capital. Concomitent, producția a fost mutată în partea de vest a țării, care e mai sigură, iar resursele au fost redistribuite pentru a ține seama de natura îndelungată a conflictului. Când Rusia a refuzat să prelungească acordul privind cerealele, în vara anului 2023, Ucraina însăși a deschis un coridor maritim care i-a permis să își mențină fluxul valutar și să exporte și metale și minerale, pe lângă cereale.

Acum începe o nouă etapă în economia țării, Kyivul confruntându-se cu cele mai mari amenințări - penuria severă de energie electrică, oameni și bani.  

Pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra sistemului energetic ucrainean, guvernul de la Kyiv a crescut însă cu un sfert importurile de electricitate din UE, producătorii de alimente transformă deșeurile în biogaz, agricultorii folosesc generatoare diesel, iar întreprinderile mijlocii utilizează generatoare pe gaz, energie eoliană și solară. Dar chiar și în aceste condiții, penuria de energie electrică se simte și ar putea reduce creșterea PIB-ului cu un punct procentual în 2025, potrivit analizei realizate de Timofey Milovanov de la Kyiv School of Economics.

Cea mai acută problemă cu care se confruntă Kyivul este însă lipsa de oameni, spun cei de la The Economist, în condițiile în care forța de muncă s-a redus cu o cincime pe parcursul războiului, din cauza mobilizării și a migrației. Nici industriile critice nu pot oferi rezerve decât pentru jumătate dintre angajații lor, iar angajarea mai multor femei este dificilă: numărul femeilor care au plecat în străinătate e aproape egal cu numărul bărbaților care au plecat pe front, a declarat Gleb Vyshlinsky de la Centrul pentru Strategie Economică din Kyiv, conform The Economist.

Lipsa banilor este o altă mare problemă, resimțită în special de întreprinderile mai mici, care se luptă să obțină împrumuturi, iar finanțarea cheltuielilor de capital pe termen lung e practic imposibilă.

Astfel, creșterea bruscă a costurilor de afaceri a afectat profitabilitatea acestora.  

Pe lângă toate acestea, cheltuielile bugetare sunt mult mai mari decât veniturile, ceea ce face ca aproape întregul deficit bugetar ucrainean de aproximativ 20% din PIB în 2025 să fie acoperit din surse externe. ️

Dacă Washingtonul va refuza să mai ajute Ucraina, ajutorul din partea altor membri G7 va acoperi deficitul în 2025, dar următorul an Ucraina ar putea avea o situație mult mai dificilă.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.