"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Într-un interviu acordat recent pentru Știri pe Surse, sociologul Bruno Ștefan a precizat că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar fi candidatul pro-democrație cu cele mai mari șanse să câștige alegerile prezidențiale din România. Dintre numele care au mai fost vehiculate pe parcursul ultimelor zile, Bruno Ștefan i-a creditat cu șanse semnificative și pe ex-ministrul Educației Daniel Funeriu, respectiv pe liderul liberal Ilie Bolojan.
Întrebare: Care dintre candidații propuși – Daniel David, Daniel Funeriu, Theodor Paleologu, Crin Antonescu, Ilie Bolojan sau alții – are cele mai mari șanse să unifice voturile electoratului pro-european și de ce?
Bruno Ștefan: Cel mai bine plasat candidat ar fi Maia Sandu, pentru că are parte de o încredere mult sporită în urma recentelor alegeri din Moldova, ar aduce în discuție un proiect major: Unirea României cu Moldova, iar suveraniștii ar părea antinaționali opunându-se unui astfel de proiect. Dar nu știu ce politicieni sau ofițeri influenți de la noi sau din alte părți fac tot posibilul să blocheze un astfel de proiect. Și atunci cineva apropiat de Maia Sandu ar putea să ducă mai departe acest ideal național și nu văd decât doi lideri acum: Daniel Funeriu și Ilie Bolojan.
Daniel Funeriu este consilier apropiat al Maiei Sandu, are în plus o educație solidă, la școli mari, o carieră internațională de excepție, o experiență managerială la Ministerul Educației într-un moment tensionat, în care a reușit să impună o lege care-i poartă numele; are nerv, umor, atenție la oameni, prezență agreabilă în spațiul public și este cel mai apropiat ca stil de Traian Băsescu: popular, sociabil, nu evită confruntarea, bun comunicator.
Ilie Bolojan are mitul managerului performant de la Oradea, pe care l-a construit cu grijă mult timp, dar este o figură relativ nouă în spațiul public. Are un discurs bun, dar nu are carismă și a intrat într-un tipar comunicațional instituțional preluat de la alți șefi de partide, pe care trebuie să-l evite: acela al comunicatelor date având alături echipa partidului. E stingher în acest rol, cu ceilalți stând muți lângă el; îl face prea puțin autentic. Ilie Bolojan și Daniel Funeriu au avantajul că s-au opus proiectului Ciucă și lui Klaus Iohannis, amândoi au o relație foarte bună cu Maia Sandu și cunosc bine viața politică, nu vin din afara ei.
Daniel David e un outsider, o stea care e deasupra politicii și care va ajunge să fie strivit de jocurile diverselor facțiuni odată ce intră în acest malaxor, la fel cum a fost strivit și Nicolae Ciucă. Are prestigiu academic, dar nu e carismatic și nu are forța interioară a lui Klaus Iohannis, care a dominat lumea politică și i-a schimbat pe lideri cum a vrut. Nici Theodor Paleologu nu are această forță, deși are o imagine publică foarte bună. Crin Antonescu face încă audiență, e bun orator, dar nu mai are alături prea mulți liberali, iar USR-iștii nu prea îl agreează.
