Cum a beneficiat fostul pușcăriaș Maricel Păcuraru de o decizie de dezincriminare a CCR și e la un pas de a rămâne în buzunar cu un tun de trei milioane de euro / O altă afacere de-a sa, Realitatea Media, are datorii de peste 40 de milioane de euro către statul român

Patronul din umbră al postului pro rus Realitatea, Maricel Păcuraru, este cel mai proaspăt beneficiar al controversatelor decizii din ultimii ani ai ultrapolitizatei CCR,  menite să ajute mai ales infractorii politici în diverse cauze penale. Exact cum spunea jurnalistul Vlad Petreanu într-un articol legat de interzicerea candidaturii Dianei Șoșoacă, CCR „a ucis de jure lupta anticorupție” , făcând „scăpați mii de infractori, prin decizii cel puțin suspecte și, uneori, contradictorii”.

Astfel, miercuri, potrivit g4media.ro, Tribunalul Bucureşti a hotărât anularea condamnării lui Maricel Păcuraru, pe motiv că infracţiunea de abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminată, potrivit portalului instanţei. Decizia nu este definitivă.

Pe 3 noiembrie 2014, Păcuraru a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani în dosarul Poşta Română. El a fost găsit vinovat, alături de fostul director general al Poştei Române, Mihai Toader, de un prejudiciu de peste 14,3 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro).

“În cursul anului 2006, inculpaţii Toader Dan Mihai, Lepădatu Emanoil şi Marinescu Andrei, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General, Director Economic Executiv, respectiv Director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al C.N.P.R. S.A., au iniţiat şi au aprobat încheierea a 6 poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române pentru riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate etc.

Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi S.C. ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI S.A., S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. şi S.C. OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP cu încălcarea regulamentelor C.N.P.R. S.A. şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă.

Prin aceasta au cauzat un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a aproximativ 4.087.448,74 euro).

La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, inculpaţii Pintilie Neculai, Moisă Daniela (ca administratori ai S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. şi S.C. PRONOVA S.R.L.) şi Beşchea Lucian, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 lei, reprezentând comisionul de intermediere. Inculpatul Păcuraru Maricel a beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru Maricel a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice deşi cunoştea că provine din infracţiuni.

La rândul lor, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare, inculpaţii Pintilie Neculai, Moisă Daniela şi Ditcov Iulian au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei (şi controlate de Păcuraru Maricel) suma totală de 12.892.273,86 lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a – i ascunde originea ilicită”, nota DNA într-un comunicat din 2009.

Aşadar, directorii Poştei Române şi Maricel Păcuraru au fost condamnaţi pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz, prin încălcarea de legislaţie secundară (regulamente, ordine de ministru, etc, nu legi sau ordonanţe de lege): “cu încălcarea regulamentelor C.N.P.R. S.A. şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă”, după cum se arată în comunicatul DNA din 2009.

În 2016, CCR a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară. În baza deciziei CCR, Maricel Păcuraru a cerut în instanţă să îi fie anulată condamnarea.

Pe 11 decembrie 2024, Tribunalul Capitalei a constatat ca fiind dezincriminată fapta lui Păcuraru de complicitate la abuz în serviciu. Instanţa a constatat şi că spălarea de bani a picat, în condiţiile în care infracţiunea-predicat (complicitate la abuz în serviciu) a fost dezincriminată.

Apoi, judecătorii au anulat mandatul de executare a pedepsei (deja executate) şi – cel mai important şi actual – a ridicat sechestrul instituit pe averea lui Păcuraru pentru recuperarea prejudiciului de aproape 3 milioane de euro.

Maricel Păcuraru mai este judecat pentru un prejudiciu de 5 milioane de euro într-un dosar privind Loteria Română. Următorul termen este pe 3 februarie 2025.

Trimis în judecată în decembrie 2015, dosarul se amână la Tribunalul București de 9 ani, fără ca Inspecția Judiciară să verifice motivul, arată jurnalistul Virgil Burlă pe platforma presshub.ro. Dosarul a ajuns la 80 de termene, fără o soluție pe fond. În acest caz DNA acuză comiterea unei fraude de 25 milioane de lei cu cartele pre-pay în dauna Loteriei Române. Maricel Păcuraru este acuzat tot de complicitate la abuz în serviciu, alături de alți funcționari din conducerea companiei naționale.

Acestea nu sunt însă singurele prejudicii aduse de Maricel Păcuraru și asociații lui statului român.

După ce a acumulat datorii de zeci de milioane de euro, Părcuraru a transformat Realitatea Tv în Realitatea Plus.

Grupul de Investigații Politice (GIP) arăta, în martie 2024, că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat lista cu cei mai mari datornici la bugetul de stat. Conform acesteia, Realitatea Media SA figurează cu debite în cuantum de 215 milioane de lei, adică 43 de milioane de euro.

Pe categoria de restanțe bugetare, aceste datorii ale Realitatea Media SA se împart în peste 18,4 milioane de euro către bugetul de stat, în peste 17,4 milioane de euro către bugetul asigurărilor sociale de stat (fondul de pensii), o jumătate de milion de euro sunt datorii către bugetul asigurărilor pentru șomaj, în timp ce peste 6,7 milioane de euro reprezintă datoriile SC Realitatea Media SA către bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Conform sursei citate, din aceste datorii, peste 40 de milioane de euro reprezintă obligații fiscale principale, mai exact datoriile la care nu sunt aplicate vreo dobândă sau penalități.

În 2011, când a intrat în insolvență, Realitatea Media avea datorii către stat în valoare de 8,3 milioane euro. 

„Practic, Realitatea Media SA este singura firmă privată din România care, de mai bine de zece ani, nu plătește niciun ban la stat. Nici asigurări de sănătate, nici contribuția pentru pensii, nici asigurările de șomaj, nici TVA, nici impozite”, arăta GIP.

Realitatea Media SA este fosta deţinătoare a licenţei de emisie pentru Realitatea TV. După ce postul a fost redenumit (Realitatea Plus) şi licenţa mutată pe altă firmă, Realitatea Media SA se află în insolvenţă.