Tensiuni în lumea pro-rusă din Europa. Slovacia, pe punctul de a adopta un proiect de lege care ar restricționa drastic posibilitatea folosirii limbii maghiare


  • ACP
  • Nov 7, 2024 20:40
  • 770
Tensiuni în lumea pro-rusă din Europa. Slovacia, pe punctul de a adopta un proiect de lege care ar restricționa drastic posibilitatea folosirii limbii maghiare

Un proiect de lege al Ministerului slovac al Culturii, care ar restricționa drastic posibilitatea de a folosi limba maghiară, poate pune probleme alianței pro-ruse dintre premierul ungar Viktor Orban și omologul slovac Robert Fico, doi susținători ai politicii Moscovei cu privire la Ucraina. 

Potrivit proiectului de lege, textul slovac trebuie să apară primul pe toate plăcile comemorative, semnele și reclamele de pe teritoriul Slovaciei, iar în cazul semnelor și reclamelor publice în altă limbă, textul slovac trebuie să apară cu litere mai mari. Utilizarea limbii slovace va fi obligatorie în oficiile poștale, pe trenuri și în alte mijloace de transport, unde utilizarea limbilor minoritare nici măcar nu este menționată că opțiune. 

Domeniul de aplicare și nivelul amenzilor pentru încălcarea legii vor crește drastic, de la 50 la 2.500 de euro, ministerul putând impune amenzi cuprinse între 1.000 și 15.000 de euro (pentru întreprinzătorii privați), iar amenzile maxime pentru comiterea de încălcări repetate vor fi cuprinse între 12.000 și 20.000 de euro, potrivit publicației Telex.hu. Scopul noii legi ar fi să "consolideze statutul limbii de stat slovace" și să asigure "supravegherea eficientă a statului". (sursa: AICI)

Motivând inițiativa, Ministerul Culturii a precizat că dispozițiile actualei legi lingvistice au fost "încălcate în mod regulat de anumite persoane, amenzile au fost prea blânde, iar puterile autorităților sunt limitate", după cum a raportat Bumm.sk, un portal de știri în limba maghiară din Slovacia. Șefa departamentului de comunicare din cadrul ministerului a declarat luna trecută că deși ministerul intenționează să modifice legea privind limba de stat, planurile sale nu includ nicio restricție referitoare la utilizarea limbilor minoritare. Cu toate acestea, proiectul ministerului condus de Martina Šimkovičová, desemnată de Partidul Național Slovac (SNS), formațiune de dreapta radicală, este cel mai aspru de până acum, conținând chiar elemente mai stricte decât versiunea originală din 1995 elaborată de guvernul antiungar Mečiar, potrivit comentatorilor din presa ungară. Luna trecută, când a fost dezvăluit faptul că ministra de extremă dreapta, Martina Šimkovičová, plănuia să înăsprească legislația lingvistică a țării, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a declarat că "guvernul ungar urmărește îndeaproape posibilele modificări ale legii limbii slovace, cu speranța clară că nu ar trebui să existe niciun regres în domeniul drepturilor minorităților". Acum e de așteptat ca Budapesta să reacționeze la proiectul ministrei cunoscute pentru reaprinderea războaielor culturale din Slovacia, concedierea directorilor de teatre și galerii și restructurarea mass-media publice. Președintele Asociației Maghiare din Slovacia, László Gubík, a subliniat deja prejudiciul potențial ce poate fi adus de noul amendament, declarând că ungarii din Slovacia se tem că "acest amendament inutil ar putea reînvia reflexele dăunătoare din anii 1990". El a făcut apel la oprirea oricăror modificări care ar putea afecta drepturile lingvistice, subliniind că problema nu ar trebui ghidată de rațiuni politice, referindu-se mai exact la situația în care o facțiune a unui partid guvernamental în declin joacă cartea maghiară cu un scop electoral, făcând astfel aluzie la Partidul Național Slovac (SNS).

Minoritatea maghiară din Slovacia numără aproximativ 450.000 de persoane, reprezentând aproximativ 8,5% din populație. În prezent, guvernul slovac este condus de partidul SMER-SSD în coaliție cu HLAS și Partidul Național Slovac (SNS). Minoritatea maghiară are o reprezentare politică limitată, majoritatea etnicilor maghiari alăturându-se anterior unor partide precum Most-Híd sau SMK, deși niciunul nu deține în prezent locuri în parlament. (sursa: AICI)

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.