Jilava 2024. Comemorarea luptătorilor anticomuniști parașutați de aviația americană și a tuturor celor exterminați la Fortul 13. Veșnica lor pomenire!


Jilava 2024. Comemorarea luptătorilor anticomuniști parașutați de aviația americană și a tuturor celor exterminați la Fortul 13. Veșnica lor pomenire!

Și anul acesta, în ultima sâmbătă din octombrie, la Fortul 13 Jilava au fost comemorați luptătorii anticomuniști parașutați de aviația militară americană și executați la 31.10.1953. 

Aproximativ 100 de persoane, majoritatea lor tineri, între care mulți adolescenți, dar și urmași ai unor deținuți politici, s-au înscris pentru a vizita Fortul 13 Jilava, cea mai terifiantă închisoare politică din Europa de Est. Ca de obicei, turul ghidat a cuprins vizitarea unor obiective precum țarcurile de plimbare, infirmeria (cu spațiul-memorial dedicat Monseniorului Vladimir Ghika), secțiile, Casimca (închisoarea din închisoare), Reduitul cu celularul, izolatorul nou, celulele negre și turela cu celulele de exterminare de la „Cornul Caprei”. 

Manifestarea s-a încheiat, după obicei, cu un serviciu religios pentru sufletele celor 13 luptători – voluntari parașutați de aviația americană și susținători ai lor, dar și pentru toți deținuții politici executați sau exterminați lent în subteranele Jilavei în perioada 1945-1964. Un sobor de preoți, delegat de Arhiepiscopia Bucureștilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba de pomenire, după care Florin Dobrescu, secretarul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, a rostit un cuvânt în care a reamintit contextul istoric dramatic în care acei tineri refugiați români au înțeles să renunțe la viața tihnită din Occident, fiind parașutați în România ocupată de Rusia Sovietică, într-o misiune de risc major, prin care s-a încercat susținerea Rezistenței armate din munți și formarea unei rețele informative în sprijinul unei eventuale intervenții militare occidentale pentru eliberarea Europei de Est. 

Dobrescu a cerut tinerilor de astăzi să urmeze exemplul acelor tineri și să popularizeze povestea lor, punând înaintea intereselor individuale iubirea de țară și îndatoririle față de națiunea română, prețuind Libertatea și apărând-o. 

Ceremonia s-a încheiat cu intonarea cântecului luptătorilor căzuți. 

Parașutați în România ocupată de URSS

Începând cu 1951, aviaţia militară SUA a început paraşutarea pe teritoriul României ocupate de URSS a unor tineri emigranţi români, instruiţi pentru acţiuni de spionaj şi gherilă în baze militare americane de pe teritoriul francez, în cadrul celui mai important proiect de acest gen desfăşurat în această parte a Europei în timpul Războiului Rece. 

La recomandarea preşedintelui Comitetului Naţional Român din Exil, generalul Rădescu, și cu avizul Regelui Mihai, recrutarea voluntarilor români s-a făcut în colaborare cu cei din conducerea legionarilor refugiaţi, în cadrul unui proiect subordonat direct preşedintelui american Truman şi celui francez Auriol, în scopul descurajării intenţiilor sovietice de ocupare a vestului continentului european și în perspectiva unui posibil conflict militar între blocul occidental și Uniunea Sovietică.

Fostul şef al staţiei CIA la Bucureşti între 1949-1951 – Gordon Mason – confirmă că “agenţii ce urmau să fie paraşutaţi aveau misiunea să contacteze grupurile de rezistenţă din munţi, să le dezvăluie interesul Occidentului pentru activităţile lor şi să aprovizioneze rezistenţa cu arme, muniţie, medicamente, fonduri. Staţiile radio urmau să fie înmânate rezistenţilor pentru a le asigura contactul cu occidentul”

De asemenea, şeful operaţiunilor acoperite ale CIA în Balcani – l-am numit pe Gratien Yatsevich – a susţinut că operaţiunile desfăşurate în România s-au aflat pe locul al doilea, după Albania, urmate de Ucraina, ca număr de agenţi şi resurse alocate, fiind vorba, în special, de agenţi paraşutaţi. 

Îmbarcaţi pe teritoriul Greciei în avioane care zburau deasupra Mării Negre şi pătrundeau în România aproape de sol pe deasupra Dobrogei, luptătorii români erau paraşutaţi în zona Carpaţilor. Prinşi de Securitate şi condamnaţi la moarte în cadrul unui proces de răsunet atât în presa comunistă, cât şi în cea occidentală, ei au fost execuaţi la 31 octombrie 1953 la închisoarea Jilava, împrună cu o parte din sprijiitorii lor locali. 

Peste 300 de persoane au fost condamnate în speța amintită, pentru sprijinul acordat acestor eroi. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.