Iohannis. Un deceniu pierdut

Iohannis trebuie, cu insistență și metodă, criticat. Este restul de libertate pe care mai putem miza într-o democrație, fie și imperfectă.

Ce a făcut omul acesta rău? Multe, majoritatea din neatenție, fiind fundamental idiot:

– a marginalizat sistematic, bezmetic, cu pseudo-proiectul zis de țară, pe ”intelectualii lu' Băsescu”, în loc să le ceară expertiza;

– s-a înconjurat, în consecință, de mediocrii, gen frații Muraru, amestecând temele, planurile, orizonturile;

– s-a profilat ca luptător al antisemitismului, dar din în ce mai puțin ca anti-comunist, ca debitor al unei datorii istorice;

– a dat curs exclusiv scenariilor de putere care îl puneau pe el în evidență, nu binele comun, ridicând la maxim nivelul de impostură;

– s-a dovedit un parvenit neparvenit, omul și funcția fiind într-o dramatică întârziere;

– ce trebuie să facă, deja de ieri PNL? Să se dezică de un personaj toxic, în lipsa căruia politica poate respira fără respirația grea a serviciilor. 

În fine, sper să se ”socotească” cu el mai mulți. Pe scurt: un deceniu pierdut. Asta nu înseamnă că populiștii au dreptate, ci că aripa sceptică din PNL și PSD, da!!!!, deopotrivă a avut dreptate. Din plin. Îi cunosc personal pe mai toți: oameni normali care, sub tăvălugul "prezidențial", au asistat la propriul eșec. 

Haideți! Deșteaptă-te române! 

Doxa!