Câteva gânduri despre moartea Brașovului în secolul XXI


Câteva gânduri despre moartea Brașovului în secolul XXI

Mai întâi să vedem care au fost elementele la scară istorică în baza cărora înmănuncherea de 2-3 sate de la poalele Tâmpei a reușit să devină principalul actor comercial pe axa Viena - Constantinopol.

În primul rând a fost abilitatea liderilor locali care treptat au atras sub controlul lor diverse instituții regionale ceea ce a dus la decăderea centrului regional inițial de la Feldioara, apoi a fost ieșirea de sub controlul comiților secui și nu în ultimul rând obținerea de privilegii comerciale. Aici avem factorul uman care a rearanjat diverse chestii politice și economice în interesul propriei comunități.

La un nivel egal ca importanță a venit geografia: drumul prin pasul Rucăr-Bran trasat încă din vremea romanilor era mult mai ușor de străbătut pentru mijloacele de transport medievale decât cel de pe Valea Oltului către Sibiu. În ciuda sibienilor și a boierilor olteni care și-ar fi dorit să crească importanța rutei Sibiu – Vidin, traseul Brașov – Giurgiu/ Brăila a dominat comerțul pe axa Viena – Constantinopol câteva secole. Centrul de greutate din Țara Românească a coborât treptat spre sud, de la Câmpulung până la București, însă axa comercială și-a păstrat importanța. Calea ferată din secolul al XIX-lea și șoselele din secolul al XX-lea nu au schimbat importanța acestei axe comerciale, mai ales că Brașovul a trecut de la comerț la industrie ca principală formă de activitate.

Însă autostrada București – Pitești – Sibiu va împinge în următorii ani Brașovul într-o zonă din ce în ce mai marginală, la pachet cu Valea Prahovei. Noul „drept de etapă” se mută de la Brașov la Sibiu – cu tot ce înseamnă asta: depozite, distribuție, eventual industrie. Nimeni nu va vrea cu adevărat să facă o autostradă București – Brașov după ce va fi gata bucata de autostradă Pitești – Sibiu. În primul rând va fi un traseu mort și împotmolit la Brașov (de la Sibiu încolo continuă autostrada...), mai apoi vin deja tradiționalele blocaje de pe Valea Prahovei, mă refer la cele administrative și politice. Brașovul și Valea Prahovei vor rămâne cu un turism „meh”, în vreme ce banii adevărați se vor învârti la Sibiu.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.