"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Userista Elena Lasconi - candidată la prezidențiale preocupată mai degrabă în ultima vreme de promovarea unor festivaluri culinare și de alt tip decât de abordarea unor teme stringente specifice înaltei funcții pe care o vizează, de pildă înzestrarea Armatei Române în perspectiva situației în care războiul dus de Rusia contra Ucrainei se va extinde în următorii ani - a publicat recent pe Facebook un video în al cărui debut cântă melodia rusească Kalinka.
Din toate instrumentele propagandistice, muzica ocupă un loc special în arsenalul Kremlinului, iar promovarea producțiilor muzicale rusești aduce mari servicii Rusiei mai ales în contextul războiului pe care îl poartă împotriva Ucrainei. În limbajul de specialitate este vorba despre instrumentarul soft power pe care îl utilizează un stat pentru a se promova la nivel mondial. În ceea ce privește muzica, impactul ei psihosocial poate fi considerat ca fiind cel mai accentuat din rândul domeniilor artistice.
Muzica are o lungă istorie în ceea ce privește utilizarea ei ca instrument puternic al componentei soft power. Există și exemple pozitive din această perspectivă, de pildă postul de radio Vocea Americii în țările comuniste. În plus, artiștii au folosit muzica ca pe o formă de protest. De exemplu, trupa poloneză de rock "Tilt" a găsit în muzică singura modalitate de a-și exprima rebeliunea împotriva regimului comunist din anii 1980. (sursa: AICI)
În ceea ce privește Rusia, muzica este utilizată intens din punct de vedere propagandistic și în plan intern. Propaganda rusă folosește producții muzicale de diferite genuri pentru a-și atinge scopurile, respectiv pentru a crește nivelul de "patriotism" în rândul poporului și al armatei. (sursa: AICI)
Însă, atunci când este țintit publicul extern, propaganda rusă nu se poate folosi de acele producții muzicale, care au adesea un accentuat mesaj politic și chiar belicos. Pentru a viza publicul extern, propaganda rusă utilizează melodii aparent neutre, din folclor. Însă, acele melodii fac parte de fapt dintr-un plan propagandistic rusesc creionat pentru a produce efecte pe termen lung la nivelul percepției internaționale asupra Rusiei. Spre deosebire de alte domenii artistice rusești, muzica mai are un atu și anume acela de a fi mai accesibilă maselor, în timp ce literatura și cinematografia rusă se adresează mai degrabă unor segmente de nișă.
Iar Lasconi nu numai că a cântat melodia rusească Kalinka, dar a găsit de cuviință să o promoveze într-un mod excesiv pe rețelele sociale, în debutul unui video care a ajuns în prezent la 375 de mii de vizualizări pe Facebook și 168 de mii de vizualizări pe Tik Tok.
