Așa-zisa ”Găgăuzia” și așa-zisul ”Ținut Secuiesc”, două născociri ale Rusiei. Ce îi unește pe găgăuzii din Basarabia noastră cu secuimea din România: demența așa-ziselor autonomii teritoriale ce țintesc subminarea statului, pseudo-teoriile moldovenismului sovietic, iredentismul, dragoste față de Rusia și românofobia agresivă

Așa-zisa Unitate Teritorial-Administrativă (autonomă) a Găgăuziei are mai multe elemente ce o apropie de așa-zisul Ținut Secuiesc din România, o regiune populată majoritar de secui maghiarizați, care în perioada comunistă, între 1952-1960, s-a bucurat și de o autonomie administrativă distinctă.

Cauza: criminalii în masă de la Kremlin 

Ambele ”experimente” sunt, de fapt, rusești prin excelență. Autonomia maghiară a secuilor a fost impusă României de către Stalin, după cum o demonstrează limpede istoricul și conferențiarul italian Stefano Bottoni în volumul “Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară – 1952-1960”. (Volumul poate fi comandat AICI și AICI)

De cealaltă parte, așa-zisa autonomie găgăuză (care, în fapt, mutilează și batjocorește Basarabia noastră) a fost impusă tot de la Kremlin (cu un generos sprijin de la Ankara), de către Boris Elțîn, tânărului stat R.Moldova, în prima jumătate a anilor 1990, într-un context cu totul dificil pentru Chișinău: după destrămarea URSS-ului, Rusia dorea să-și mențină dominația în regiune, astfel că a încurajat și chiar a stat în spatele tuturor mișcărilor separatiste și secesioniste din republicile fostului spațiu post-sovietic care abia reușiseră să scape din lagărul lui Lenin și Stalin, căci asta a fost URSS, o închisoare a popoarelor deportate, deznaționalizate, dezmembrate și umilite (R.Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Ucraina etc). Menționăm că nicăieri în zonele cu focar centrifugist nu a existat și nu există o susținere majoritară pentru așa ceva, numai Kremlinul fiind cel care a ”separatizat” artificial aceste regiuni (de regulă ocupându-le). 

Așa-zisa UTA Găgăuzia și așa-zisul Ținut Secuiesc, proiecte ce se întrepătrund

”Modelul găgăuz a ajuns să îi inspire pe maghiarii din România care cer să li se dea autonomie”, avertiza Mihail Sirkeli, în 2017, unul dintre foarte puținii jurnaliști pro-europeni de la Comrat și unul dintre coordonatorii Nokta.md. Și, într-adevăr, modelul așa-zisei Găgăuzia a devenit unul dintre prototipurile dezvoltării conceptului de așa-zisă autonomie a fantomaticului Ținut Secuiesc – un teritoriu 100% românesc cu o populație preponderent maghiară. Extremiștii de la UDMR – prin deputatul Kulcsar Terza Josef – au înregistrat, în urmă cu câțiva ani, un proiect de lege în acest sens, la Camera Deputaților, generând un amplu scandal la momentul respectiv. În realitate, proiectul conținea mai multe detalii de reorganizare administrativă copiate din autonomia găgăuză. 

Mai mult, potrivit portalului Adevărul.ro, citat de Nokta.md, deputatul UDMR s-a aflat într-o vizită de studiu în așa-zisa autonomie găgăuză în septembrie 2017. Potrivit sursei citate, aceasta nu e prima inițiativă de acest fel a comunității secuiești (maghiarizată și incitată în permanență de extremiștii de la Budapesta). Anterior, două proiecte de lege referitoare la acest subiect fuseseră deja înaintate, dar au sfârșit respinse sub pretextul încălcării grosolane a Constituției României (detalii AICI).

În expunerea de motive, deputatul Kulcsar Terza Josef notează că etnicii maghiari, care constituie majoritatea populației din regiunea așa-zisului Ținut Secuiesc, doresc autonomie teritorială în conformitate cu instrumentele internaționale și cu practica existentă a altor state în acest domeniu. Printre exemplele de autonomii ”funcționale”, UDMR-istul a menționat atât teritoriile autonome ale Uniunii Europene, cum ar fi Tirolul de Sud (Italia) și Insulele Åland (Finlanda), cât și așa-zisa UTA GagauzYeri din cadrul R.Moldova.

În anexa la proiectul de lege propriu-zis se află o listă cu 149 de orașe și comune din regiune, multe dintre acestea solicitând Parlamentului și Guvernului României crearea unei noi regiuni administrative ”care să se numească Ținutul Secuiesc și care să includă toate localitățile enumerate mai sus”. Potrivit autorului inițiativei, regiunea ar trebui să primească un statut autonom prin intermediul unei legi organice care să fie adoptată de Parlament. 

Amintim că, în septembrie 2009, reprezentanți ai autorităților locale din cele trei județe cu populație secuiască s-au aventurat să organizeze un așa-zis ”congres” (în fapt, o provocare extremistă) în orașul Odorheiul-Secuiesc, unde au proclamat unilateral așa-zisa autonomie a regiunii secuiești, arătând astfel că își doresc să revină la autonomia de care s-au bucurat cândva, pentru o scurtă perioadă de timp, sub comuniști (fiindcă Ungaria nu a fost niciodată Mare, haideți să fim serioși) – detalii AICI. 

Cazul așa-zisei Găgăuzia și cel al așa-zisului Ținut Secuiesc – de interes major pentru putinistoidul Viktor Orban și separatiștii săi de etnie maghiară din România, dornici să vulnerabilizeze statul român în fața Rusiei, dar și în ochii basarabenilor

În 2018, pe 2 octombrie, Irina Vlah, pe atunci bașkană a așa-zisei Găgăuzia, a avut o întrevedere cu comisarul ungar pentru politică de vecinătate, Feres Andras Kalmar, în cadrul unei vizite oficiale la Budapesta. Conform unui comunicat al Departamentului Relații Externe a așa-zisei UTA Găgăuzia, părțile au discutat despre ”implementarea bunelor practici europene în domeniul autonomiilor naționale și garantarea drepturilor națiunilor mici la propria identitate”. Bașkana așa-zisei Găgăuzia a declarat atunci că poporul găgăuz a obținut, cităm: ”statutul de stat în Republica Moldova acum 24 de ani, cu sprijinul comunității internaționale” (adică un stat în stat impus de ruși, care nu semnifică altceva decât o veșnică amenințare de subminare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a R.Moldova. Iar în ceea ce privește așa-zisa ”susținere internațională” – e bine de știut că aceasta a venit doar din partea Rusiei imperiale cu ale sale țeluri separatiste în spațiul post-sovietic, și parțial, din partea Turciei. În cazul Turciei însă, a fost o mișcare de solidaritate cu etnicii turci, atât și nimic altceva). 

Fosta bașkană mai sublinia că: ”multe acorduri care au pus bazele unui compromis între autoritățile centrale și cele regionale nu au fost încă materializate”. De asemenea, în următorii ani, mințea Vlah, ”Parlamentul moldovean a adoptat un șir de acte legislative care contravin legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”. 

La rândul său, Feres Andras Calmar nu a ezitat să susțină un punct de vedere iredentist ce atentează vizibil la integritatea teritorială a României, exprimându-și, în același timp, dragostea față de așa-zisa Găgăuzia, care nu este decât un instrument politic al Kremlinului folosit împotriva R.Moldova: ”Peste șapte milioane de maghiari trăiesc în afara patriei lor istorice, iar practica arată că, în lipsa unor mecanisme suplimentare de protecție, aceste comunități se asimilează adesea și își pierd identitatea. În acest context, experiența modelului găgăuz este de interes pentru partea maghiară pentru a fi studiată”. (detalii AICI)

Singurii prieteni ai găgăuzilor în România: maghiarii

Portalul de știri rusolingv Vedomosti.md recunoștea că așa-zisa Găgăuzia preferă să stabilească parteneriate de colaborare doar cu autoritățile locale din România unde etnicii maghiari sunt majoritari:  

“Găgăuzia stabilește relații cu județele din România. Cu toate acestea, particularitatea cooperării constă în faptul că partenerii sunt preponderent regiuni vorbitoare de limbă maghiară. Dacă urmărim istoria interesului Găgăuziei față de maghiarii din România, putem constata că inițiativa acestor relații a venit din partea României. Și, cel mai important, a venit din partea reprezentanților așa-zisului Ținut Secuiesc – o entitate teritorială autoproclamată din Transilvania, care nu este recunoscută de București. Astfel, în august 2012, autoritățile găgăuze au primit o scrisoare semnată de Bokor Tibor, primarul orașului Târgu-Secuiesc, și Biro Levente, președintele consiliului local. Autorii apelului invitau conducerea autonomiei găgăuze, la propriu, să stabilească o cooperare economică și să discute principiile autonomiei teritoriale”.

”Sunt noile legături de la Comrat o cooperare interregională obișnuită - sau suntem martorii unui joc politic internațional, în care părțile încearcă fie să-și protejeze propriile interese, fie să le promoveze pe cele ale altora?”, se întrebau jurnaliștii de la Vedomosti.md, în același articol din 2013 (detalii AICI). 

Găgăuzii și secuii – campioni la răspândirea de falsuri istorice și mesaje pro-ruse,  antioccidentale și antiromânești

Găgăuzii și secuii sunt campioni la răspândirea pe rețelele de socializare a falsurilor istorice promovate activ, în special de pagina obscură de Facebook “Moldova 1359”, precum teoriile pseudo-științifice care acreditează moldovenismul sovietic, existența așa-zisei ”limbi moldovenești”, ”ocupația românească a Transilvaniei și Basarabiei”. De asemenea, majoritatea găgăuzilor și secuilor justifică războiul genocidar al Rusiei din Ucraina și sunt fani ai (nu este de mirare) lui Putin. 

Anterior, Podul.ro a scris despre mizeriile și minciunile românofobe care sunt răspândite non-stop de către propagandiștii ruși anonimi de la ”Moldova 1359” – detalii AICI.