Sondaj: Peste 60% din populația Estoniei este dispusă să-și apere țara. Studiul sociologic relevă, totodată, încrederea sporită pe care o au estonii atât în instituțiile de apărare și securitate naționale, cât și în NATO


Sondaj: Peste 60% din populația Estoniei este dispusă să-și apere țara. Studiul sociologic relevă, totodată, încrederea sporită pe care o au estonii atât în instituțiile de apărare și securitate naționale, cât și în NATO

Sprijinul populației estone pentru opunerea de rezistență armată în cazul unui atac rămâne la peste 80%, iar peste 60% dintre oameni sunt dispuși să-și apere țara, arată un nou sondaj comandat de Ministerul Apărării.

"Voința și motivația sunt vitale pentru asigurarea securității naționale, așa că sunt încântată să văd acele date atât de semnificative, în special în rândul rezerviștilor, care alcătuiesc cea mai mare parte a forței noastre defensive", a declarat subsecretarul pentru pregătirea pentru Apărare, Susan Lilleväli, prezentând rezultatele sondajului. 

Peste 60% din populație ar fi dispusă să apere țara: 12% în apărarea militară activă, 22% în roluri auxiliare de apărare (cum ar fi sprijinul din ariergardă și logistică) și 26% în apărarea non-militară (de pildă în domeniul medicinei și în ceea ce privește organizarea evacuărilor).

Mai mult, 81% dintre respondenți susțin opunerea de rezistență armată în cazul unui atac.

"Sunt cifre foarte promițătoare, având în vedere că în timp de război Forțele noastre de Apărare ar cuprinde 44.000 de oameni sau doar 6% din populația activă", a remarcat Lilleväli.

Nevoia de serviciu militar beneficiază de sprijinul a 87% dintre respondenți, marcând o creștere cu 1% față de sondajul din 2023. Există, de asemenea, un nivel ridicat de sprijin, 86%, sută) pentru forțele de rezervă, iar convocarea forțelor de rezervă pentru a participa la antrenamente are sprijinul a 79% din populație.

"Acest nivel de sprijin și apreciere pentru rezerviștii noștri arată că oamenii din Estonia recunosc importanța apărării naționale și a pregătirii apărării", a spus Lilleväli.

Există, de asemenea, un sprijin larg în rândul populației pentru alte aspecte ale apărării: 76% pentru exercițiile aeriene aliate; 74% pentru purtarea uniformelor militare în public; 72% pentru deplasarea echipamentelor Forțelor de Apărare; 70% pentru stabilirea unei linii de apărare baltice; 69% pentru exerciții militare efectuate în zona respondentului la sondaj; și 56% pentru extinderea terenurilor de antrenament.

Răspândirea dezinformării și atacurile cibernetice continuă să fie considerate principalele amenințări la adresa securității, prima de 86% dintre respondenți, iar cea de-a doua de 84% dintre aceștia. În timp ce în anul 2023 un total de 29% dintre respondenți considerau probabil un atac militar la scară largă împotriva Estoniei, acest parametru a crescut, între timp, la 39%.

"Oamenii au un sentiment crescut de risc, dar merită remarcat faptul că au multă încredere în instituțiile de apărare și securitate, ceea ce este necesar pentru a asigura atât un sentiment de securitate, cât și capacitatea țării de a se apăra", a precizat Lilleväli.

Cele mai de încredere instituții sunt Consiliul de Salvare (97%), Consiliul de Poliție și Grăniceri (86%), Forțele de Apărare (80%) și Liga Apărării (76%).

"Este, de asemenea, liniștitor să știm că marea majoritate a oamenilor din Estonia – adică 4 din 5 – nu se rezumă la a aprecia doar organizațiile naționale de apărare, ci și relațiile pe care le avem cu aliații noștri, care formează unul dintre pilonii capacității noastre de apărare", a adăugat Lilleväli.

Apartenența Estoniei la NATO e susținută de 80% din populație, iar prezența forțelor aliate în țară de 79%. Mai mult, 94% dintre respondenții cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani susțin statutul Estoniei ca stat membru NATO, fiind primul sondaj care nu a înregistrat nicio opoziție față de apartenența țării la Alianță în rândul acestei grupe de vârstă.

Sondajul a fost realizat în luna martie, respectiv la începutul lunii aprilie 2024. Rezidenții permanenți ai Estoniei cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani au fost incluși în eșantion, 1200 de persoane fiind chestionate în total.

Studii similare au fost comandate în mod regulat de către minister începând cu anul 2000. (sursa: ERR)

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.