"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Kremlinul se afundă din nou într-un penibil maxim, acuzând Franța că a acceptat să vândă Armeniei obuziere autopropulsate Caesar, în condițiile în care chiar Rusia era datoare prin tratatul CSTO să susțină militar țara din Caucazul de Sud pe fondul tensiunilor crescânde cu Azerbaidjanul. Rusia nu numai că nu a susținut anii trecuți Armenia în fața agresiunii Azerbaidjanului, dar a tăcut când Belarus a înarmat activ Azerbaidjanul înainte și după războiul cu Armenia din 2020, în ciuda obligației sale de a ajuta la apărarea Armeniei.
În cursul zilei de miercuri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Măria Zaharova, a declarat pentru presă că "Parisul provoacă o nouă rundă de confruntare armată în Caucazul de Sud și o face în varii moduri".
"Această vânzare este un alt pas", a continuat Zaharova.
Franța a intensificat în ultimele luni cooperarea militară cu Erevanul prin contracte de achiziții și pregătire militară, iar la începutul acestei săptămâni, ministrul forțelor armate franceze, Sébastien Lecornu, a declarat că Armenia vrea să achiziționeze 36 de obuziere autopropulsate Caesar.
Vânzările de arme ale Franței către Armenia includ și radarele GM200 fabricate de Thales, iar în prezent se duc negocieri și pentru achiziționarea de rachete Mistral.
Tigran Grigoryan, șeful Centrului Regional pentru Democrație și Securitate din Erevan a declarat că "abordarea Franței este că furnizarea de arme Armeniei face o altă ofensivă mai costisitoare pentru Azerbaidjan și, prin urmare, face războiul mai puțin probabil, nu mai probabil".
În septembrie 2022, Azerbaidjanul a lansat incursiuni peste granița recunoscută internațional, în timp ce alianța militară CSTO, din care au făcut parte Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan, condusă de Moscova, a ignorat cererile Guvernului armean pentru sprijin. Mai mult, Rusia nu a reușit să livreze Armeniei nici armele în valoare de 200 de milioane de dolari, plătite de Erevan în avans.
În aceste condiții, Armenia a căutat sprijinul Franței și s-a apropiat de NATO, renunțând la participarea la alianța CSTO.
Azerbaidjanul și-a folosit veniturile considerabile din combustibili fosili chiar din anii '90 și și-a creat o alianța strânsă cu Turcia pentru a se asigura că trupele sale sunt mai bine antrenate și mai bine echipate decât ale Armeniei. Beneficiind de armele livrate de Turcia și Israel, dar și de trădarea Moscovei, care nu a intervenit în favoarea Armeniei, Azerbaidjanul a reușit în 2022 să ajungă să aibă controlul asupra regiunii Nagorno Karabah, ceea ce a făcut ca peste 100.000 de etnici armeni să fugă din regiune. Orașele din adâncul teritoriului Armeniei au fost bombardate pentru prima dată în 2022, iar forțele azere au avansat pe teritoriul armean și au rămas acolo. Peste 300 de soldați au murit în doar două zile, iar în februarie anul acesta, patru militari armeni au fost uciși de bombardamente. (sursa: AICI)
