UPDATE. Zece candidați s-au înscris în cursa pentru funcția de președinte al USR / Cine sunt cei zece useriști care își dispută cea mai importantă poziție în partid / Când și cum se vor derula alegerile interne

UPDATE, ora 11:00. Sunt deja zece candidați înscriși în cursa pentru președinția Uniunii Salvați România, celor nouă anunțați inițial, duminică seară, alăturându-li-se încă unul.

Noua listă a candidaților arată astfel:

1. Elena Lasconi, 52 ani, Câmpulung, Argeş

2. Cristian Seidler, 43 ani, Sector 5, Bucureşti

3. Radu Hossu – 38 ani, Brașov

4. Gabriel – Mugur Dumitrescu – 54 ani, Ploieşti, Prahova

5. Vasile Dinca – 51 ani, Floreşti, Cluj

6. Luiza Oancea – 33 ani, D1, Marea Britanie, Diaspora

7. Adrian – Ştefan Dudu, 31 ani, Craiova, Dolj

8. Eduard Ene, 24 ani, Craiova, Dolj

9. Doru Valentin Ilie – 25 ani, Sector 6

10. Vasile Gabriel Filip – 46 ani, Constanța

Știrea inițială. Nouă persoane şi-au depus candidatura pentru preşedinţia USR, până duminică seară, printre acestea numărându-se primarul din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, deputatul Cristian Seidler şi activistul Radu Hossu. De asemenea, unul dintre candidaţi este din diaspora.

Potrivit unor surse politice citate de News.ro, nouă persoane şi-au depus candidatura pentru preşedinţia USR, cu câteva ore înainte de închiderea termenului de depunere. 

Acesta sunt: Gabriel - Mugur Dumitrescu (54 ani), Ploieşti, Prahova, Vasile Dinca (51 ani), Floreşti, Cluj, Luiza Oancea (33 ani), Marea Britanie, Diaspora, Adrian Ştefan Dudu, (31 ani), Craiova, Dolj, Cristian Gabriel Seidler (43 ani), Sector 5, Bucureşti, Eduard Ene (24 ani), Craiova, Dolj, Doru Valentin Ilie – 25 ani, Sector 6, Elena Valerica Lasconi (52 ani), Câmpulung, Argeş, Radu - Mihai Hossu, activist din Brașov, care a dobândit o oarecare notorietate în on-line după debutul invaziei rusești din Ucraina când a început să relateze aproape zilnic situația de pe front și a gestionat o serie de ajutoare importante pentru Ucraina, fiind ulterior chiar decorat de Kiev pentru suportul său. 

Preşedintele USR Cătălin Drulă şi-a anunţat demisia, luni, 10 august, după rezultatul slab înreigstrat obţinut de partid în alegerile din 9 iunie.

Preşedintele demisionar, Cătălin Drulă, a anunţat, cu acea ocazie, că va convoca Congresul partidului pe data de 29 iunie, la Bucureşti, pentru alegerea unui nou Birou Naţional şi al unui preşedinte al formaţiunii. El a anunţat, luni, că îşi asumă rezultatele slabe obţinute de Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP şi Forţa Dreptei) la alegerile locale şi europarlamentare din 9 iunie şi că va demisiona din funcţia de preşedinte al USR. Conform Statutului USR, preşedintele are atributul convocării Congresului partidului. Alegerea Biroului Naţional se face de către Congresul partidului, prin votul delegaţilor, iar alegerea preşedintelui partidului se face online cu votul tuturor membrilor.

Primul care a anunţat că va candida pentru a prelua funcţia a fost primarul din Timişoara, Dominic Fritz, care însă a precizat că nu doreşte să-şi asume şi candidatura pentru alegerile prezidenţiale, de aceea, duminică, a anunţat că nu va candida.

Primarul din Bacău, Lucian Viziteu, anunţase, în urmă cu câteva zile, că este dispus să candideze, dar duminică a precizat că susţine candidatura Elenei Lasconi.

Primarul din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, a câştigat un nou mandat cu peste 60% dintre voturile exprimate la scrutinul din 9 iunie, iar duminică a anunţat că va candida şi pentru preşedinţia partidului şi pentru alegerile prezidenţiale.

În mesajul adresat cetăţenilor din Câmpulung, Lasconi afirmă că va fi loială acestui municipiu şi că tot ce face "este pentru binele oraşului", însă arată că nu poate rămâne spectator faţă de situaţia politică de la nivel naţional.

„E vremea Reconstrucţiei! Dragi câmpulungeni, vă mulţumesc pentru încredere! Am fost, sunt şi voi fi loială Câmpulungului câte zile voi mai avea. Tot ce fac şi voi face este pentru binele oraşului. Nu este o promisiune, ci un legământ. Aici este casa mea. Aici este sufletul meu. Şi asta datorită vouă. Mă mândresc cu Câmpulung. Mă mândresc că sunt româncă.După alegerile din 9 iunie nici nu am apucat să mă bucur de rezultate. M-am trezit într-o situaţie în faţa căreia nu pot să rămân spectator. Refuz să stau cu mâinile în sân şi să privesc cum se duce de râpă democraţia din ţara asta pe care o iubim cu toţii. Ştiu că pot schimba multe şi sunt datoare să încerc, aşa cum fac zi de zi aici la Câmpulung", a precizaat Lasconi, în mesajul său.

Ea a arătat că motivul deciziei sale de a candida la preşedinţia USR este nevoia de reconstrucţie a acestei formaţiuni, care este "singura alternativă în faţa partidului-stat".

„În acest moment România este roşie. Avem un partid-stat: PSD. Avem şi o alternativă: USR, echipa din care fac parte. Mă doare să văd mesajul electoratului la nivel naţional. Românii au întotdeauna dreptate. Mesajul românilor nu trebuie ignorat, ci ascultat. Aşa că am decis să-mi depun candidatura pentru preşedinţia USR. Motivul: reconstrucţia partidului, singura alternativă în faţa partidului-stat. Aici la Câmpulung continuăm cu fapte. Vă rog să aveţi încredere: cuvântul meu e contract! Să fim sănătoşi, liberi, uniţi şi să ne bucurăm unii de alţii!", mai spune Lasconi, în mesajul său.

Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, a declarat, marţi, că depunerea candidaturilor pentru preşedintele USR va fi până la finalul acestei săptămâni şi cel târziu pe 28 iunie va fi clar cine va fi noul preşedinte al USR.

„Depunerea candidaturilor pentru preşedintele USR va fi până la finalul acestei săptămâni, săptămâna viitoare vom avea campania internă, pe care fiecare candidat la preşedinţie o va desfăşura. Apoi, pe 24 şi 25 iunie vor fi alegerile online, turul 1, miercuri va fi o zi de pauză pentru resetarea sistemului, pe 27 şi 28 iunie turul doi. Cel târziu pe 28 va fi clar cine va fi noul preşedinte al USR şi va fi ziua în care Cătălin Drulă îi va preda prerogativele noului preşedinte”, a spus Moşteanu.

„Cătălin Drulă a convocat un congres pe finalul acestei luni şi pe 29 iunie vom avea un nou Birou Naţional. Statutul USR este diferit de alte partide, noi alegem separat preşedintele, prin votul tuturor membrilor, este un vot electronic. Biroul Naţional, structura de conducere colegială, din Biroul Executiv este ales de delegaţii la Congres. Sunt 24 de colegi care conduc acum partidul, vor fi 24 de colegi în noul Birou Naţional din 29 iunie”, a precizat el.

Și edilul Sectorului 1, Clotilde Armand, a vorbit, în acest context, despre o reconstrucţie din temeliia USR, anunțând că va lansa o platformă deschisă publicului pentru a afla părerea acestuia.

„Acum este momentul unui restart profund al USR. Un bun moment în care trebuie să ne privim în oglindă şi să nu ne mai minţim, să ne recunoaştem şi să ne amintim ce ne-a unit împreună pe noi toţi: ghinişti, barnişti, clotildişti, nicuşorişti etc. Cred că de la acest moment zero putem să repornim motoarele la turaţie maximă, de la lucrurile care ne ţin pe noi toţi împreună: cinstea, competenţa, meritocraţia, transparenţa. Eu n-am să încep să arăt cu degetul persoanele care sunt responsabile pentru rezultatele slabe ale partidului. Eu vă propun (membrilor şi cetăţenilor care cred în noi) o reconciliere şi o reconstrucţie din temelie a USR. Voi lansa aici curând o platformă deschisă publicului pentru a ne răspunde toţi cetăţenii despre ce am greşit şi cum cred aceştia că putem face mai bine", a scris Clotilde Armand, duminică, pe Facebook.

În opinia sa, restartul USR trebuie să înceapă reconstrucţia internă de la: democraţia în partid - componenţa Comitetului Politic, verificarea adreselor de email pentru votul electronic, fără decizii abuzive ale Biroului Naţional etc; transparenţa - banii din subvenţie, publicarea CV-urilor şi a contractelor; solidaritatea în partid pentru filialele mici; meritocraţia în partid.

„Restartul USR trebuie să înceapă reconstrucţia internă de aici: 1. Democraţia în partid - componenţa Comitetului Politc, verificarea adreselor email pentru votul electronic, fără decizii abuzive ale Biroului Naţional etc. 2. Transparenţa - banii din subvenţie, publicarea CV-urilor şi a contractelor; 3. Solidaritatea în partid pentru filialele mici; 4. Meritocraţia în partid; 5. Lista este deschisă", a arătat Clotilde Armand.

Potrivit primăriței, sunt 5 judeţe din ţară în care USR a crescut cu mai mult de 10,000 de voturi la alegerile de duminica trecută faţă de cele din 2020. „Bucureşti, cel mai puternic din ţară cu o creştere de 21.420 voturi, urmat de Timiş, Brasov, Ilfov şi Cluj. Sunt 4 judeţe care au avut o scădere de voturi de peste 10,000 de voturi: Bacău cu 36,209 voturi pierdute, Călăraşi, Vrancea şi Prahova. Sunt UAT-uri în care cu un efort enorm şi constant am reuşit să scădem PSD PNL sub majoritate",afirmă Clotilde Armand.

Ea subliniază că în Sectorul 1 PSD şi PNL au obţinut 11 consilieri locali din 27 (faţă de 15 în 2020), iar ADU şi REPER au 13 consilieri (faţă de 12 în 2020).

„Cred că suntem primul UAT semnificativ din România unde PSD PNL nu mai are o majoritate şi nu va mai avea aşa uşor (la fel ca în Timişoara). În 2020, ca număr de voturi candidatul PSD a fost aproape de candidatul USR în alianţă cu PNL. În 2024, numărul de voturi pentru candidatul USR, pe procesele verbale modificate de ei, e foarte aproape de suma ambelor partide PSD+PNL. Opoziţia a crescut semnificativ în Sectorul 1 şi vă garantez că va continua să crească", a mai precizat Clotilde Armand.