"Propun ca cetățenii să aleagă președintele Comisiei Europene!". Daniel Uncu, candidat la europarlamentare, pledează pentru reforma UE. Pe de altă parte, viceliderul AD critică aspru mișcarea Roexit: "România nu are ce căuta în afara UE dacă vrea să mai existe ca stat! Problema e că noi, românii, nu suntem proactivi, ci reactivi la nivel european" / Dezbatere SSWP


"Propun ca cetățenii să aleagă președintele Comisiei Europene!". Daniel Uncu, candidat la europarlamentare, pledează pentru reforma UE. Pe de altă parte, viceliderul AD critică aspru mișcarea Roexit: "România nu are ce căuta în afara UE dacă vrea să mai existe ca stat! Problema e că noi, românii, nu suntem proactivi, ci reactivi la nivel european" / Dezbatere SSWP

Participând la o dezbatere organizată recent la Biblioteca Națională a României de think tank-ul studențesc SSWP, vicepreședintele partidului Alternativa Dreaptă, Daniel Uncu, candidat la alegerile europarlamentare ce vor avea loc pe 9 iunie, a vorbit despre modul în care ar trebui reformată Uniunea Europeană. 

Întrebat de un student cum poate fi combătut valul de euroscepticism din unele state membre ale UE, Daniel Uncu a atras atenția, printre altele, că este necesară sporirea gradului de legitimitate al Comisiei Europene. În acest sens, viceliderul AD a propus ca soluție alegerea directă, de către cetățeni, a președintelui Comisiei Europene, instituție care în prezent prevalează în arhitectura de putere europeană în fața Parlamentului European, deși membrii ultimei instituții menționate sunt aleși în mod direct de cetățenii europeni.

"În primul rând, ar trebui să subliniem deficitul de legitimitate al mecanismelor UE care fac ca deciziile blocului european să fie cel puțin friabile din perspectivă democratică. Vă aduc aminte că avem la nivel decizional 3 instituții și, atunci când spun decizie, mă refer la dimensiunea legislativă a UE. În primul rând avem Parlamentul European, care reprezintă interesele cetățenilor în mod direct, întrucât acest for este ales în mod direct de către cetățenii europeni. Mai avem Consiliul UE, unde cine sunt cei ce-și fac apariția? Miniștrii de resort. Se lucrează pe anumite comisii, respectiv funcționalități, adică cultură, finanțe ș.a.m.d. Dar, atenție, e un organism neales. Și mai avem Comisia Europeană, la rândul ei o instituție nealeasă. Foarte interesant este că Tratatul de la Maastricht stabilește că relația dintre Parlamentul European, care este ales în mod direct, și aceste 2 instituții cu atribuții în ceea ce privește logica legislativă a UE, e una similară cu relația între o cameră inferioară și o cameră superioară. În ceea ce mă privește, asta e nelucrativ din perspectivă democratică.

Țineți minte denominația. Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor, Consiliul UE reprezintă interesele guvernele țărilor membre, iar în cazul Comisiei Europene, dacă vă uitați pe tratate, scrie în felul următor: reprezintă interesele generale ale UE. Cum se definește asta? Generale ale cui, de unde și până unde și cu ce scop? Definiția rolului și locului Comisiei Europene este cel puțin vagă. De ce e vagă? Pentru că dacă ne referim la interesele generale ale UE, comisarii europeni reprezintă pe cine? Asta e o întrebare interesantă, dat fiind faptul că cetățenii sunt reprezentați de Parlamentul European. Comisia Europeană, în acest context, este o instituție care trebuie cel puțin amendată. Ea practic nu are o legitimitate directă.

Și, avem în spațiul academic o discuție foarte interesantă la nivel european legată de prevalența democrației reprezentative în relația cu democrația deliberativă. Cu alte cuvinte, încearcă să ni se spună că democrația deliberativă e foarte importantă, iar cea reprezentativă începe să devină desuetă din perspectiva mecanicii UE. Chiar așa? Să vă spun o chestiune. În momentul în care democrația reprezentativă pierde, din punctul de vedere al prevalenței, atunci orice instituție politică dispare ca prevalență în relația democratică cu cetățeanul. Asta e marea problemă. Cu alte cuvinte, Comisia nu reprezintă cetățenii, pentru că cetățenii sunt reprezentați de Parlamentul European, nu reprezintă Guvernele pentru că acestea sunt reprezentate de Consiliul UE, iar atunci întrebarea care rezultă e: pe cine reprezintă Comisia? Este posibil ca această Comisie să reprezinte establishment-ul destul de amplu al UE, care în momentul de față cuprinde vreo 60 de mii de funcționari și care produce la nivelul blocului european un necesar financiar extrem de mare.

În această chestiune, Alternativa Dreaptă, singurul partid românesc parte a ECR, propune următoarea formulă: alegerea directă a președintelui Comisiei Europene, dacă nu cumva și a comisarilor", a zis Daniel Uncu. 

Pe de altă parte, Daniel Uncu a criticat ferm mișcarea politică care promovează varianta ieșirii României din Uniunea Europeană. 

"Ca să fie clar, Alternativa Dreaptă nu-și dorește desființarea UE. Nu milităm niciodată pentru Roexit. Acesta e un imbecilism politic. România nu are ce căuta în afara UE dacă vrea să mai existe ca stat. Uniunea Europeană și NATO sunt cele 2 instituții politice, economice și militare care asigură României singurul, unicul spațiu de dezvoltare de care avem cu siguranță nevoie", a declarat Daniel Uncu. 

Soluția, în viziunea vicepreședintelui AD, este ca România să trimită la Bruxelles politicieni pregătiți pentru negocieri, care să fie proactivi, adică să fie capabili să-și impună agenda politică în favoarea cetățenilor români. 

"Noi, la nivel european, nu suntem proactivi, ci reactivi. Acesta este o mare problemă a celor care se duc la Bruxelles și reprezintă interesele României. (...) Cel mai important lucru într-o negociere este, pe de-o parte, să asculți, nu să auzi, pe de altă parte să comunic, nu să vorbești. Coroborate, cele 2 componente ale unei negocieri, te pot duce la un compromis dezirabil. Asta te asigură că nu te vei compromite în acea negociere", a conchis Daniel Uncu. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.