"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Recent, urmașii familiei Șușman de la Răchițele – Constantin Teodor și Carmen Șușman –, împreună cu Asociația ”Clubul Monarhiștilor Clujeni”, Fundația ”Corneliu Coposu” și Administrația Parcului Natural Apuseni au anunțat intenția realizării, în toamna acestui an, a unui traseu tematic fără precedent în România: ”Calea Partizanilor” (detalii AICI)
”Neuitându-i, vom dăinui!”
Traseul va trece prin mai multe locuri în care partizanii anticomuniști din gruparea Șușman au trăit în clandestinitate sau au luptat împotriva trupelor de Securitate și Miliție între anii 1948-1958. Această infrastructură a memoriei va fi parte integrantă a Ecomuzeului Țării Moților.
Având o formă de circuit, traseul va lega Versantul Muncelului – Valea Firei – Masivul Humpleu, fiind și un periplu prin una dintre cele mai spectaculoase zone carstice ale României, presărată cu peșteri, avene și grote.
Calea Partizanilor, pe care vor fi amplasate 9 panouri cu informații, va fi o drumeție ce presupune un nivel mediu de dificultate. O invitație la o experiență unică la care vor contribui povestirile incredibile ale trecutului recent, dar reale până la moarte și dincolo de ea, totul în cel mai răpitor peisaj montan cu putință.
Inițiatorii își propun ca acest traseu tematic să fie completat și prin amenajarea unui adăpost montan care să păstreze aspectul și caracteristicile celor folosite de partizanii din gruparea Șușman de-a lungul anilor de rezistență (detalii AICI).
Ecomuzeul Țării Moților, un proiect esențial
Așa cum am precizat, traseul tematic va face parte integrantă din Ecomuzeul Țării Moților, primul ecomuzeu din România. Acesta se va suprapune cu zone semnificative ale Parcului Natural Apuseni, care se întinde pe o suprafață de peste 75.000 de hectare, pe teritoriile a trei județe – Bihor, Cluj și Alba.
Într-un amplu interviu acordat Agerpres (detalii AICI), directorul Administrației Parcului Natural Apuseni – l-am numit pe Alin Moș – a explicat că ideea de ecomuzeu presupune un muzeu netradițional, care constă într-un spațiu, deopotrivă cu oamenii săi, ce conservă, valorifică, protejează și își face cunoscut patrimoniul cultural, ecologic, natural, istoric și artistic. E vizat un proces participativ de îngrijire și gestionare a patrimoniului cultural local cu scopul de a favoriza o dezvoltare socială, ecologică și economică durabilă.
În interviul amintit, Moș a punctat următoarele:
”Va fi primul ecomuzeu din România realizat după recomandările dezvoltate la nivel european în ultimii 50 de ani. Ecomuzeul în sine este o platformă prin care comunităţile locale vor să îşi afirme şi să îşi păstreze identitatea locală. Pentru că administraţia parcului s-a implicat de la început în această iniţiativă, în prezent asigurând transferul de know how de la nivel internaţional, asigurând totodată şi demersurile administrative şi legale necesare constituirii ecomuzeului, îşi asumă pentru început rolul de entitate umbrelă care va sprijini asocierea comunelor interesate din zona Parcului Natural Apuseni pentru a crea nucleul ecomuzeului. Acesta va fi format în etapa iniţială din teritoriul a 7-8 comune.
Asigurarea păstrării identității locale
Din punct de vedere administrativ se adoptă o hotărâre de consiliu local la nivelul fiecărei comune doritoare prin care aderă la ecomuzeu prin întreg teritoriul localităţii. Ulterior, suprafaţa astfel formată trebuie să aibă un caracter unitar, iar reprezentanţii acestor comune vor semna o Cartă a ecomuzeului care va conţine un set de principii prin care aceştia doresc să asigure păstrarea identităţii locale. Data semnării acestei carte devine astfel data creării ecomuzeului care va include şi zona parcului, fără a exista un conflict administrativ între cele două forme de protecţie şi conservare, ele fiind complementare”.
E important de știut că ecomuzeul NU schimbă reguli și nici NU complică lucrurile birocratic. Carta ecomuzeului presupune o serie de principii menite păstrării identității locale pe care comunitățile (prin reprezentanții lor) și le asumă.
”Noi, de-a lungul timpului, aşa cum am făcut şi până acum, dar de acum şi mai mult, o să le asigurăm în primul rând tot ce înseamnă transfer de know-how, contacte cu specialişti, oameni cu care să se sfătuiască, să îi ajute în proiectele lor. Dar acţiunile în sine se vor baza pe iniţiativele locale, concretizate în proiecte”, a explicat Alin Moş.
Una dintre aceste inițiative – despre care am tratat în deschiderea articolului – este traseul tematic care îi va comemora pe partizanii anticomuniști din gruparea Șușman. Un alt proiect vizează dezvoltarea traseelor de cicloturism, care vor conecta cele mai atractive obiective turistice și furnizorii de cazări și servicii locale. De asemenea, vor fi desășurate și o serie de proiecte al căror obiectiv e conservarea arhitecturii tradiționale a zonei.
Generațiile tinere
În interviul citat, Alin Moiș și-a exprimat optimismul cu privire la viitorul Ecomuzeului Țării Moților:
”Nu mai vorbim de supravieţuire, ci de aici înainte vorbim de performanţă. Toate reţinerile pe care le-am avut în ultimii 30 de ani încep să dispară, pentru că acum tabloul este foarte mult schimbat. De ce? Pentru că au apărut generaţiile tinere. Este o altă gândire. Eu din acest motiv am acum curajul să încep acest proiect. În prezent, doar trebuie să le spui tinerilor despre ce e vorba pentru a-i vedea imediat implicaţi şi cu dorinţă de a face. Ei doresc să combine tradiţia cu modernul. Tinerii de azi vor să îşi trăiască viaţa în modernitate, dar împreună să găsim căile prin care ei vor fi mândri de originea lor şi de faptul că pot să-şi păstreze identitatea”.
”Noi trebuie să readucem tineri acolo la cursuri de formare pentru ocupaţii locale care azi dispar, pentru că bătrânii se duc. Mulţi tineri rămân la oraş, dar se întorc în sat pentru a deschide afaceri sau a da o mână de ajutor. Unii îşi stabilesc o reşedinţă secundară la munte, sunt atât de multe variante. Ceea ce contează însă este ca spiritul locului să nu dispară şi să poată fi apreciat de cei care vizitează această zonă”, a precizat Alin Moş.
Inevitabil, un ecomuzeu funcțional va avea impact asupra dezvoltării economice a zonelor la care ne referim, aducând noi oportunități de locuri de muncă.
Potrivit lui Moș, reprezentanții Parcului Natural Apuseni colaborează cu un grup de specialiști din mediul universitar în vederea statuării unui set de propuneri privind politicile publice pentru zona montană, propunerile plecând chiar de la proiectul Ecomuzeului Țării Moților.
”Încercăm să găsim orice pârghii administrative şi financiare care să vină în sprijinul direct al acestor comunităţi, pentru dezvoltarea de activităţi care să îi ajute să se autosusţină. În prezent, ne interesează să revigorăm atât cât este posibil ocupaţiile tradiţionale din această zonă, prin care oamenii pot să valorifice resursele naturale locale, pentru nevoile actuale ale pieţei. Desfacerea produselor este o mare problemă şi principala provocare”, a explicat directorul Alin Moş (mai multe detalii AICI).
E bine de știut că Parcul Natural Apuseni adăpostește cea mai importantă zonă caristică de pe teritoriul României – aproximativ 1500 de peșteri. Aici se află cel mai înalt portal de peşteră din ţară (Cetăţile Ponorului), cea mai importantă şi mai frumoasă peşteră turistică din România (Peştera Urşilor), dar şi cel mai mare gheţar subteran din lume (Gheţarul Scărişoara).
Diversitatea biologică mare, frumuseţea atemporală a peisajului, deopotrivă cu bogăţia culturii locale au generat un mare interes din punct de vedere ştiinţific dar şi turistic. Astfel, începând cu 2007, aici au fost declarate trei situri Natura 2000, incluzând această zonă într-o vastă reţea de conservare a biodiversităţii la nivel european. Mai mult, începând cu 2009, Comisia Europeană a acordat zonei titlul de Destinaţie Europeană de Excelenţă (EDEN) – detalii AICI și AICI.
