Guvernul Franței acuză Rusia, China și Azerbaidjan de implicare în gravele violențe din Noua Caledonie. Cum s-a ajuns aici. Motivele

Violențele de săptămâna aceasta din Noua Caledonie, un teritoriu insular francez din Pacific, în cursul cărora au fost ucise 5 persoane și alte sute au fost rănite, au fost produse cu susținerea Azerbaidjanului și cu posibila implicare a Rusie și a Chinei, potrivit acuzațiilor lansate de guvernul francez. 

Violențele grave au urmat unor proteste produse de o reforma votată în Parlamentul francez, prin care se permite francezilor ce au locuit în Noua Caledonie timp de 10 ani, sau mai mult, să voteze la alegerile locale provinciale din Noua Caledonie. 

Cei din comunitățile indigene, în special din comunitile Kanak, care reprezintă aproximativ 40% din populația arhipelagului, spun că noua reformă le va submina eforturile de a câștiga independența față de Franța, care a ocupat teritoriul în 1853 și l-a populat cu cetățeni francezi.

Violențele care au debutat marți, însoțite de jafuri și incendii, sunt cele mai grave violențe din ultimii 30 de ani în Noua Caledonie.

Parisul a trimis o forță de 500 de militari și polițiști în teritoriu, pentru a susține efectivele de 1.800 de polițiști și jandarmi prezente deja în arhipelagul francez.

O imagine absolut inedită din timpul violențelor a fost cea a militanților pentru independență kanak fluturând steaguri azere alături de simbolurile băștinașilor.

Joi, ministrul francez de Interne – Gerald Darmanin – a declarat, pentru postul de televiziune France 2, că Azerbaidjanul, alături de China și Rusia, "intervin” în Noua Caledonie. 

„Regret că unii dintre liderii caledonieni pro-independență au încheiat un acord cu Azerbaidjanul. Chiar dacă există încercări de interferență... Franța este suverană pe propriul său teritoriu” a precizat ministrul francez. 

De ce s-ar implica Moscova în susținerea unor mișcări violente de independența într-un teritoriu francez e ușor de înțeles, după susținerea arătată Ucrainei de către Franța și după declarațiile președintelui Macron, care fie solicită trupe NATO în Ucraina, fie anunță că ar putea trimite trupe franceze în țara invadată de ruși. 

La fel, e de înțeles de ce ar vrea China ca un teritoriu din Pacific, aparținând unui stat occidental, să intre sub controlul unor forțe apropiate de Rusia aliată. 

Dar de ce ar dori Azerbaidjanul să susțină ieșirea teritoriului de sub autoritatea Franței ar putea părea mai greu de înțeles. Fosta republică sovietică ar fi acționat deschis împotriva intereselor franceze ca răspuns la susținerea pe care Franța a oferit-o Armeniei, aflată în război cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno Karabakh. 

Senatul francez a adoptat, în 2020, o rezoluție prin care a cerut independența regiunii disputate, ceea ce a determinat Azerbaidjanul să solicite ca Franța să fie deposedată de rolul său de mediere în conflictul pentru Nagorno-Karabah, regiune ocupată, finalmente, în septembrie 2023, de trupele azere. 

În iulie 2023, Azerbaidjanul a invitat militanți pro-independență din teritoriile franceze Martinica, Guyana Franceză, Noua Caledonie și Polinezia Franceză la o conferință intitulată „Către eliminarea completă a colonialismului”, în urma căreia a fost format Grupul de Inițiativă de la Baku. 

Scopul declarat al înființării acestui grup ar fi „sprijinirea luptei drepte a popoarelor care suferă de politica colonială a Franței”. 

Cu toate acestea, Azerbaijanul a evitat să recunoască implicarea în actualele violențe, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Azerbaidjanului – Ayhan Hajizadeh – declarând că țara sa infirmă „orice legătură între liderii luptei pentru libertate din Caledonia și Azerbaidjan” (detalii AICI).