SUA câștigă detașat o etapă a războiului rece cu China, limitând dezvoltarea traficului de date al țării comuniste. Cum reușesc asta autoritățile și companiile americane

Washingtonul pune în aplicare măsuri drastice pentru a afecta fluxul de date al Chinei la nivel global, prin restrângerea abruptă a proiectelor noi pentru cabluri submarine care să lege China de restul lumii. 

Cablurile submarine de date formează coloana vertebrală a internetului, transportând 99% din traficul de date din lume, iar numărul actual al acestora este în creștere rapidă, numai anul acesta urmând să fie finalizați 140.000 de kilometri de astfel de cabluri, ceea ce e de trei ori mai mult decât acum 5 ani.

Google a anunțat pe 10 aprilie un proiect de 1 miliard de dolari pentru construirea a două cabluri submarine pentru a conecta Japonia, Guam și Hawaii, cu scopul de a face față creșterii de trafic de date determinată de răspândirea serviciilor de streaming video și cloud.

Directorul de cercetare al TeleGeography, Alan Mauldin, a explicat că în spatele acestei inițiative aparent coordonate public-privat se află de fapt "războiul rece submarin" dintre Statele Unite și China,țara ultim menționată având nevoie să consume cantități din ce în ce mai mari de date pe măsură ce se dezvoltă.

Țara comunistă este legată de restul lumii prin 15 cabluri submarine de peste 1.000 km, toate puse în funcțiune din 1994, când China Mobile și alte companii de stat chineze au realizat aceste proiecte finanțându-le în unele cazuri în comun cu companii din Statele Unite.

Odată cu începutul noii politici față de China, inaugurată de administrația Trump în 2020, a fost adoptată inițiativa Clean Network care a blocat afacerile chineze din proiectele de infrastructură de telecomunicații, invocându-se necesitatea de a se asigura securitatea datelor.

Imediat după adoptarea inițiativei, Google și Meta au fost îndemnate de Ministerul de Justiție să își revizuiască planul de a construi un cablu submarin de 13.000 km între Los Angeles și Hong Kong, chiar dacă proiectul era în stadiul final.

Cele două companii gigant au răspuns la scurt timp cererii Washingtonului și au decis să excludă China din proiect, limitându-și destinațiile la Taiwan și Filipine.

China a fost apoi eliminată dintr-un alt proiect de cablu submarin condus de Banca Mondială pentru țările din Pacificul de Sud și în continuare proiectele de rețele de cablu submarin către China s-au estompat rapid, în condițiile în care cererea de trafic dintre Asia și Statele Unite rămâne la cote ridicate.

Între timp, între 2021 și 2025, giganții tehnologici americani au luat parte la proiecte care vizează instalarea de cabluri submarine internaționale cu o lungime combinată de 220.000 km, ceea ce reprezintă 48% din totalul global pentru proiecte noi. Există proiecte pentru 4 cabluri către Japonia și 7 către Singapore după 2024, alături de alte 9 cabluri care vor fi puse către Guam, la jumătatea distanței dintre SUA și Asia de Sud-Est.

Către China există doar 3 proiecte pentru cabluri internaționale, mai exact pentru conectarea Hong Kong-ului, ce urmează să fie finalizate în 2025, după care nu mai sunt programate alte proiecte de cabluri submarine. (sursa: Nikkei)