"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Un studiu internațional publicat miercuri, intitulat "Indicele de percepție a democrației (DPI)", care acoperă 53 de țări ce reprezintă peste 75% din populația lumii, cu România inclusă, prezintă rezultate foarte interesante privind provocările majore ale lumii actuale și starea fiecărei țări.
Studiul realizat la cererea organizației "Alliance of Democracies" arată, printre altele, că încrederea în democrație a rămas ridicată pe tot globul în ultimii 6 ani, 84% dintre respondenți spunând că este important să existe democrație în țara lor. În același timp, aproximativ jumătate dintre oamenii din întreaga lume, fie din țările democratice ori nedemocratice, spun că Guvernul lor acționează numai în interesul unui grup restrâns de oameni.
În România majoritatea consideră că este important ca țara să fie o democrație și consideră că este într-adevăr o democrație, dar tot majoritatea românilor consideră că guvernul țării servește numai o anumită minoritate.
Românii consideră că cea mai mare amenințare la adresa democrației este corupția, răspunsuri similare fiind oferite de americani, spanioli, italieni, polonezi, unguri, austrieci și greci, în timp ce germanii, elvețienii, canadienii și australienii au răspuns că marile corporații transnaționale reprezintă amenințarea maximală la adresa democrației. Francezii, britanicii, suedezii și norvegienii văd în inegalitățile economice drept mai mare amenințare la adresa democrației.
Îngrijorarea de a nu avea alegeri corecte este cea mai mare în Estul Europei, românii fiind cei mai îngrijorați europeni de această posibilitate; 73% dintre respondenții români ai sondajului au spus asta, alături de 72% dintre respondenții unguri și 67% dintre cei ucraineni. Aceeași grijă și-au exprimat-o și aproape 60% din respondenții americani. Țările nordice, alături de Germania și Franța au avut cele mai mici procente din această perspectivă.
Foarte mulți dintre români - aproximativ 70% - sunt foarte îngrijorați și de posibilul amestec din afara țării în procesul electoral, o proporție apropiată de cea a americanilor (62%) și a ucrainenilor (61%). La polul opus, cei mai puțin îngrijorați de amestecul străin în alegerile din țară se află francezii (37%) și japonezii (23%).
Românii și ucrainenii consideră că prima prioritate pentru guvern ar trebui să fie lupta împotriva corupției, germanii cred că reducerea migrației ar trebui să fie prioritară, iar italienii, polonezii și canadienii doresc ca sistemul de sănătate să reprezinte prima prioritate. Americanii și francezii doresc, în primul rând, ca guvernele să reducă sărăcia.
În ceea ce privește percepția pozitiva asupra Uniunii Europene, cetățenii din Nigeria, Kenya, Vietnam, Ucraina și India sunt printre cei care au emis cele mai bune scoruri, în timp ce cei din Grecia, Franța, Indonezia, Japonia și China au înregistrat cele mai mici scoruri. Din cetățenii tuturor celor 53 de țări, doar rușii au o percepție categoric negativă asupra Uniunii Europene.
Percepția pozitiva asupra Statelor Unite este întâlnită în cea mai mare proporție în Vietnam, India, Ucraina, Polonia, Israel și, paradoxal, în Venezuela. În România este întâlnită mai mult o percepție pozitivă asupra Statelor Unite, chiar apropiată de cea a americanilor despre țara lor și, în mod paradoxal, relativ apropiată de cea a iranienilor care văd cu ochi buni Statele Unite.
Cum era de așteptat, China și Rusia conduc în rândul țărilor cu cetățeni care au o imagine net negativă asupra Statelor Unite, dar chiar dacă au scoruri mai mici, alături de ele se află Austria, respectiv Turcia, dar și Elveția, Irlanda, Germania, Grecia și Canada. România e situată într-o zonă de mijloc, între țările care au o imagine foarte pozitivă asupra SUA și cele care exprimă doar o ușoară percepție în acest sens.
O percepție net pozitivă asupra Chinei o au în primul rând cetățenii din Pakistan, Egipt și Rusia, în timp ce cei din majoritatea țărilor occidentale, Japonia, dar și din Iran au o percepție mai mult negativă despre cea mai mare țară comunistă și a doua mare economie a lumii. Românii și israelienii au la limită o percepție pozitivă, în timp ce ungurii au înregistrat, tot la limită, o percepție negativă asupra Chinei.
Despre Rusia, rușii au cea mai pozitiva imagine. Urmează apoi, printre cei cu cea mai pozitiva percepție despre Rusia, cetățenii din Vietnam, India, Algeria, China, Pakistan și Egipt. Și cei din Arabia Saudită, Mexic și Turcia au o astfel de percepție, chiar dacă într-o proporție mai mică. Cetățenii din Ucraina, Japonia și Polonia au cea mai negativă percepție asupra Rusiei, în timp ce românii, americanii și iranienii au în proporție egală o percepție mai mult negativă a acestei țări.
