"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Think tank-ul "Ukrainian Security and Cooperation Center" a publicat recent un raport în care oferă detalii-cheie privitoare la campania de eliberare a Crimeei. Astfel, în pofida represiunii atroce exercitate de așa-numitele autorități ruse împotriva localnicilor, mișcarea de rezistență ucraineană capătă amploare pe zi ce trece, iar acțiunile eficiente ale Forțelor Armate Ucrainene le transmit un semnal clar crimeenilor că nu au fost abandonați.
Redăm în cele ce urmează informațiile prezentate de USCC:
Pe 15 aprilie, s-au împlinit 10 ani de când Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege care definește Republica Autonomă Crimeea drept "teritoriu aflat sub ocupație temporară". În această perioadă, Rusia a reușit să transforme Crimeea într-un teritoriu al fricii, al persecuției, respectiv într-o bază militară. Cu toate acestea, în pofida tuturor eforturilor sale, inamicul nu a reușit să-i subjuge pe localnicii din Crimeea sau să obțină recunoașterea anexării peninsulei de către comunitatea internațională. Crimeea este în așteptarea Ucrainei, iar numeroasele succese ale Forțelor Armate Ucrainene și ale mișcării de rezistență care câștigă amploare în peninsulă pe zi ce trece reprezintă o dovadă în acest sens. Aceste succese nu ar fi fost posibile fără populația pro-ucraineană din peninsulă.
Atunci când rușii au ocupat Crimeea, încălcând dreptul internațional, nimeni nu a dat crezare promisiunilor Kremlinului că va crea o "viață paradisiacă" în peninsulă și că vor veni "un milion de turiști", iar felul în care ocupanții se comportă actualmente față de Crimeea dovedește încă o dată că lumea are de-a face cu niște criminali.
Patrioții au devenit prizonieri politici
Această chestiune poate fi confirmată în mod special de către tătarii din Crimeea, care au avut deja experiența tragică de a fi evacuați de pe pământurile lor, iar în 2014 au început să fie persecutați din nou. După ocuparea peninsulei, mulți localnici și-au amintit vremurile stalinismului: persecuții în masă, răpiri puse în scenă de forțele de securitate, închisoare și crime misterioase. Acestea au devenit norma în Crimeea. Pe 15 martie 2014, cadavrul activistului tătar din Crimeea, Reshat Ametov, în vârstă de 39 de ani, a fost găsit cu numeroase semne de tortură. Pe 3 martie 2014, Reshat mersese în piața principală din Simferopol pentru a manifesta împotriva ocupării peninsulei. Camerele web l-au înregistrat atunci când a fost reținut de trei bărbați în uniforma grupului armat ilegal "Auto-apărarea Crimeei" și forțat să intre într-o mașină. Era pentru ultima oară când a fost văzut în viață.
Reshat Ametov este considerat ca fiind una dintre primele victime ale ocupației Crimeei. În 2017, a fost decorat postum cu Steaua Eroului Ucrainei.
Conform activiștilor din Crimeea, asasinarea lui Ametov a reprezentat primul act demonstrativ de intimidare a populației pro-ucrainene din Crimeea. În primele luni de ocupație, asemenea dispariții au fost frecvente. De pildă, ONG-ul "Crimea SOS" deține informații privitoare la cel puțin 59 de persoane care au dispărut în ultimii 10 ani.
În pofida represiunii, au existat oameni în Crimeea cărora nu le-a fost frică. Unii dintre ei și-au declarat în mod deschis poziția pro-ucraineană, în timp ce alții s-au alăturat mișcării ascunse de rezistență. De la începutul ocupației, organizațiile pentru drepturile omului au înregistrat date referitoare la 307 (206 dintre ei sunt tătari din Crimeea) deținuți politici, respectiv persoane persecutate în cadrul unor "cercetări" penale.
"Cei care s-au opus în mod deschis ocupației – Reshat Ametov, Oleg Sentsov, Oleksandr Kolchenko, Akhtem Ciygoz, Ilmi Umerov, Erwin Umerov, Timur Shaimardanov, Seyran Zinedinov, Nariman Dzhelialov și mulți alții – au fost rapid ori închiși ori răpiți ori uciși ori li s-a interzis să mai intre în Crimeea, iar apoi s-au ales cu o condamnare în lipsă la câțiva ani de închisoare. În zilele noastre, se desfășoară mai ales o vânătoare a celor care gândesc «greșit»", a spus Mustafa Dzhemilev, liderul poporului tătar din Crimeea, activist pentru drepturile omului și membru al mișcării dizidente.
Potrivit lui Dzhemilev, FSB-ul rus monitorizează îndeaproape starea de spirit a locuitorilor din Crimeea, urmărind ce site-uri vizitează aceștia și la ce postări dau "like". Drept urmare, arestările și căutările continuă într-un ritm din ce în ce mai semnificativ și alert.
Localnicii din Crimeea sunt forțați să se alăture armatei ruse, iar copiii sunt militarizați
De asemenea, rușii încalcă dreptul internațional prin mobilizarea ilegală a populației locale și militarizarea în masă a copiilor.
Astfel, potrivit reprezentantei Președintelui Ucrainei în Crimeea, Tamila Tasheva, de la începutul ocupației și până la sfârșitul anului 2023, ocupanții au înrolat în armata rusă 44.500 de crimeeni în cadrul mobilizării parțiale, dintre care 525 au fost deja uciși. Pe de altă parte, este dificil de determinat numărul exact, deoarece Rusia își mușamalizează pierderile.
Rusia a implicat, de asemenea, peste 30.000 de copii din Crimeea în mișcarea Yunarmiya creată de Ministerul rus al Apărării, deschizând clase de cadeți în școli și desfășurând demonstrații militare chiar și pentru preșcolari.
Mișcarea de rezistență împotriva ocupanților capătă amploare în Crimeea
Dar oricare ar fi acțiunile represive exercitate de autoritățile de ocupație împotriva localnicilor peninsulei, există un număr mare de cetățeni pro-ucraineni care opun rezistență față de ocupanți într-un fel sau altul. Și ceea ce este crucial e că numărul și importanța lor pentru procesul de eliberare a peninsulei crește pe zi ce trece.
De exemplu, aproximativ 6.000 de crimeeni sunt membri ai mișcării de rezistență civilă Yellow Ribbon, care activează în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei și le reamintește constant ocupanților că se află aici temporar.
Mișcarea militară de gherilă Atesh, creată de ucraineni și tătari din Crimeea, a transmis, la rândul ei, un semnal puternic, membrii săi efectuând recunoașteri și colectând date despre personalul, echipamentul și armele inamice. Totodată, și grupul "Crimean Wind" monitorizează numărul de echipamente rusești.
Recent, au existat rapoarte despre apariția unei alte mișcări de rezistență față de ocupanții din Crimeea – Rezistența Națiunii. Activiștii și-au început imediat activitățile prin acțiuni decisive, printre altele incendiind o mașină cu simboluri rusești în Feodosia.
Iar respingerea Rusiei are loc și la nivelul simplilor cetățeni. Termenul peiorativ "ponayekhi" se regăsește adesea în discuțiile din comunicate. În acest mod se referă crimeenii la rușii care vin în peninsulă.
Podul din Crimeea se clatină din temelii
Cel mai bun semnal către cei din Crimeea că nu au fost uitați a fost probabil cel trimis de Forțele de Securitate și Apărare ale Ucrainei.
De-a lungul celor 10 ani de ocupare a peninsulei, aceștia au provocat agresorului pierderi semnificative atât umane, cât și de echipamente. Simultan, au efectuat lovituri și operațiuni foarte sofisticate, de exemplu distrugerea navei amiral a Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul de rachete "Moscova", recâștigarea controlului asupra "Turnurilor Boyko", distrugerea sediului flotei ruse de la Marea Neagră și atacurile repetate desfășurate asupra podului din Crimeea, care a devenit una dintre cele mai vitale artere de transport care asigură logistica militară între Rusia continentală și peninsula Ucrainei.
Totodată, datorită muncii Serviciului de Securitate al Ucrainei, Serviciului de Informații pentru Apărare al Ucrainei și a diferitelor trupe, echilibrul de putere în Marea Neagră s-a schimbat. Ucraina, care și-a pierdut cea mai mare parte a flotei după 2014 și apoi după începerea invaziei la scară largă, a reușit să "răstoarne situația" cu privire la principala putere și mândrie a Rusiei în Crimeea, flota Mării Negre și orașul Sevastopol.
Armata ucraineană a reușit să distrugă o treime din numărul total de 80 de nave, în timp ce 15 unități au fost avariate.
De asemenea, potrivit purtătorului de cuvânt al Marinei Ucrainene, Dmytro Pletenchuk, chiar dacă Flota Mării Negre mai dispune de o forță semnificativă, inclusiv de 10 port-rachete, trei submarine, 5 nave mari de debarcare (4 în reparație), 2 bărci cu rachete și bărci de patrulare și de pază, majoritatea au fost relocate din Crimeea pe fondul amenințării ucrainene. Astfel, în Crimeea a mai rămas un singur transportator de rachete de croazieră, care nu a lansat vreo rachetă.
Putem spune că importanța strategică a Crimeei pentru Rusia a suferit anumite schimbări ca urmare a acțiunilor Forțelor de Apărare ucrainene. Acest lucru este evident atât din declarațiile propagandiștilor, cât și din inacțiunea forțelor ruse, deși au fost trecute așa-zisele "linii roșii" anunțate de autoritățile ruse în 2022. Relocarea unei părți a Flotei Mării Negre în zona Krasnodar este, la rândul ei, o lovitură pentru propaganda rusă. Deci, oricât de mult ar încerca rușii să transforme peninsula într-o fortăreață invincibilă, Forțele de Apărare Ucrainene și înșiși locuitorii Crimeei dovedesc că astfel de intenții sunt irealizabile.
În august 2021, Ucraina a anunțat crearea Platformei Crimeei, o platformă internațională destinată discutării modalităților de eliberare a Crimeei și de consolidare a securității europene și globale. Ideea platformei a fost susținută de multe țări și organizații internaționale.
Apropo de ocuparea Crimeei, nu trebuie să uităm că aceasta a afectat și securitatea internațională: atât timp cât Crimeea se află în mâinile Rusiei, nicio țară din regiunea Mării Negre nu se poate simți în siguranță, întrucât Moscova a demonstrat în repetate rânduri că acordurile sau regulile internaționale nu sunt valabile și pentru ea. Revenirea Crimeei sub controlul Ucrainei, sprijinirea acestui proces de către comunitatea internațională și tragerea la răspundere a Rusiei pentru anexare va transmite un semnal clar tuturor țărilor totalitare că, în secolul 21, legea și normele internaționale, nu capriciile tiranilor, ar trebui să conducă lumea.
Cu toate acestea, pe 24 februarie 2022, a devenit clar pentru toată lumea că Rusia nu se va opri până nu va fi oprită cu forța. Iar dacă teritoriile ocupate temporar din Moldova, Georgia și Ucraina vor scădea în întindere sau se vor extinde, eventual chiar și în detrimentul statelor membre ale UE și NATO, este o chestiune de responsabilitate nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga lume.
