În timp ce Kremlinul încearcă să lege Ucraina de atacul terorist de la Crocus, Statul Islamic (ISIS), respectiv filiala sa afgană cunoscută sub numele de ISIS-K, și-a revendicat responsabilitatea pentru împușcăturile ce au avut loc în sala de concert din Krasnogorsk, regiunea Moscova. Pe acest subiect, think tank-ul ucrainean USCC a realizat o amplă analiză în care a prezentat o serie de date concludente ce relevă că însăși Rusia a alimentat terorismul atât la nivel global, cât și împotriva Ucrainei prin războiul pe care-l duce la scară largă și, date fiind aceste aspecte, statutul ei nu este nicidecum de victimă în prezent, ci, în continuare, de organizația teroristă numărul 1 la nivel mondial. De altfel, o serie de informații indică că însuși Kremlinul s-ar fi putut afla în spatele atacului terorist de la Crocus.
Redăm în cele ce urmează analiza integrală realizată de think tank-ul USCC:
Gruparea islamică care se autointitulează Statul Khorasan (ISIS-K), denumită după vechiul nume al unei regiuni care includea părți din Iran, Turkmenistan și Afganistan, a apărut în estul Afganistanului la sfârșitul anului 2014 și și-a câștigat rapid reputația unei brutalități extreme.
Printre motivele ca această grupare să vadă Rusia drept inamicul său, experții atrag atenția asupra implicării Moscovei în lupta globală împotriva ISIS și a afiliaților săi, în special prin operațiunile militare rusești desfășurate în Siria și prin eforturile sale de a stabili legături cu talibanii afgani, rivalii ISIS-K pe teritoriul grupării.
Așadar, există o motivație pentru comiterea atacului terorist, dar oare ar trebui să plasăm Rusia și ISIS pe părțile opuse ale baricadelor?
Rusia este principalul "exportator" de militanți către ISIS
La urma urmei, de la apariția ISIS, au ieșit la iveală informații în repetate rânduri potrivit cărora Rusia este interesată de existența unui astfel de grup terorist în Orientul Mijlociu.
În anul 2015, șeful Statului Major General al Armatei Libere Siriene (FSA), generalul-maior Ahmed Khalid Birri, a declarat că "Rusia cooperează atât cu regimul, cât și cu ISIS. Cu alte cuvinte, Rusia nu are ca scop lupta împotriva terorismului". El a sugerat că rușii, prin acțiunile lor în Siria, caută să profite de al doilea cel mai mare zăcământ de gaze din lume, situat în estul orașului Holmes și în alte părți ale țării.
În plus, generalul a subliniat că doar 5% din atacurile rusești sunt îndreptate împotriva ISIS. Restul de 95% vizează pozițiile Armatei Siriene Libere (FSA).
"Existența și activitățile ISIS au fost într-adevăr benefice pentru Rusia, deoarece prezența grupului și lupta împotriva lui (sau imitarea luptei) au influențat creșterea prețului petrolului. De asemenea, «lupta» împotriva Califatului Islamic a fost și rămâne o scuză convenabilă pentru Rusia pentru a-și consolida prezența militară în Orientul Mijlociu și Asia Centrală și pentru a aprofunda integrarea militară și politică a statelor regiunii cu Rusia", spune Serhii Kuzan, directorul Ukrainian Security and Cooperation Centre - Centrul de Securitate și Cooperare din Ucraina (USCC).
Deci, având în vedere acțiunile și declarațiile în cauză, nu este de mirare faptul că înșiși rușii alimentează această mișcare.
Potrivit raportului "Dincolo de califat: luptătorii străini și amenințarea întoarcerii lor", publicat în octombrie 2017 de compania de consultanță Soufan Group, Rusia s-a dovedit a fi principalul "exportator" de luptători către gruparea teroristă Statul Islamic. În acel moment, 3417 ruși luptau pentru ISIS.
"Puțini oameni vorbesc despre asta, dar în cadrul ISIS – această organizație teroristă – rușii erau al doilea grup etnic ca mărime. De ani de zile, cetățenii ruși părăsesc Rusia prin Daghestan, iar apoi au ajuns să se alăture grupului ISIS, în principal diviziei sale din Siria. Este foarte interesant că la plecarea lor prin Daghestan, toți au primit o asigurare prin Fondul Rusiei de Asigurări Medicale Obligatorii. Toți aveau anumite beneficii, asigurări etc", precizează Oleksandr Kovalenko, observator militar și politic în cadrul Grupului de Rezistență Informațională.
Teroarea are chip rusesc
Înspăimântând lumea cu ISIS și, după cum vedem, sprijinind gruparea, Kremlinul a impus comunității internaționale ideea că terorismul nu poate fi învins fără Rusia și, prin urmare, trebuie combătut alături de ea.
Clădiri rezidențiale distruse de hoardele ruse
"Seria de atacuri teroriste care au avut loc la Bruxelles confirmă corectitudinea poziției celor care vizează cooperarea dintre UE și Rusia în lupta împotriva terorismului și subliniază totodată că principala amenințare la adresa securității europene nu vine din Rusia, ci din partea organizațiilor teroriste internaționale", a declarat Alexei Pușkov cu privire la atacul terorist ce a avut loc în 2016 în capitala Belgiei. Pușkov ocupa la acea vreme funcția de șef al Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale.
Alte persoane apropiate Guvernului rus, inclusiv șeful Comitetului Public din subordinea Ministerului Apărării din Rusia, Igar Korotchenko, au vorbit într-o notă similară, cerând Europei să renunțe la politica de sancțiuni împotriva Rusiei pe fundalul atacurilor de la Paris.
Îndreptând atenția lumii către găsirea de inamici în afara granițelor sale și portretizându-se drept victima acestora, Rusia este, în același timp, incomparabilă cu ISIS în ceea ce privește numărul de crime și modul în care acestea au fost comise, iar acum are statutul de organizația teroristă numărul 1 la nivel mondial. La urma urmei, este țara care a declanșat cel mai sângeros război din Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, comite crime de război și genocid împotriva civililor în Ucraina, amenință lumea cu un război nuclear și a capturat cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Există atât de mult sânge pe mâinile Rusiei încât nu merită imaginea unei țări victime și, în consecință, vreo formă de empatie în timp ce distruge orașe civile și ucide civili în fiecare zi.
"Vă rugăm să rețineți: atacul terorist din suburbiile ruse, care a fost permis de serviciile speciale ruse și nu a fost împiedicat de unitățile Gărzii Ruse, deoarece acestea sunt în prezent dislocate în Ucraina, nu a afectat în vreun fel planurile pentru atacurile cu rachete ale Rusiei asupra orașelor ucrainene și țintelor civile. În cele patru zile, începând cu 22 martie 2024, Rusia a utilizat 270 de arme (rachete balistice și de croazieră, drone și racheta hipersonică Zircon) pentru efectuarea de atacuri aeriene asupra teritoriului Ucrainei. Printre acestea, merită evidențiat atacul terorist din martie, care a angrenat un număr record de muniții, asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra hidrocentralei Zaporojie. Cum altfel putem să descriem asta decât teroare în cea mai teribilă manifestare a ei?", întreabă retoric Serhii Kuzan.
Conform ONU, numai conform cifrelor oficiale, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a ucis peste 10.000 de civili. Numărul real poate fi mult mai mare.
Potrivit Procuraturii Generale din Ucraina, registrul unificat de investigații preliminare conține informații cu privire la peste 128.000 de victime ale crimelor de război rusești, iar acest număr crește în fiecare zi. În plus, conform procurorilor pentru minori, 1796 de copii au suferit în urma agresiunii ruse, dintre care 535 au fost uciși și 1261 au suferit răni de diferite grade de severitate. Departamentul subliniază că aceste date nu sunt definitive, întrucât se lucrează la definitivarea lor în zonele de ostilități active, în teritoriile ocupate temporar și cele eliberate.
Astăzi, armata rusă desfășoară zilnic atacuri cu rachete și bombe în regiunile de frontieră ale regiunii Sumy, terorizând populația civilă și distrugând sate întregi cu bombe aeriene ghidate. Contrar versiunii conform căreia ISIS a fost implicat în atacul terorist de la Moscova, piloții ruși dau în continuare vina pe ucraineni pentru atac și scriu "pentru victimele Crocus" pe bombele care sunt folosite pentru a distruge satele ucrainene.
În mod similar, în pofida faptului că cei doi deținuți suspectați de comiterea atacului terorist proveneau din Turcia, Rusia nu acuză turcii de organizarea crimei, ci insistă cu încăpățânare asupra unei "ferestre" la granița cu Ucraina.
Dar oricât de mult încearcă Moscova să-și ascundă crimele și să dea vina pe alții, comunitatea internațională reacționează cu scepticism.
Occidentul nu crede în lacrimi
Pe 13 octombrie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție prin care recunoaște Rusia ca regim terorist. Aceasta este prima instituție internațională care răspunde apelului președintelui Volodimir Zelenski de a eticheta oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept terorism.
Prin urmare, prin această cheie trebuie luate în considerare declarațiile făcute de țările lider ale lumii după atacul terorist asupra Crocus.
Statele Unite, de exemplu, au respins imediat implicarea Ucrainei în atac, subliniind că Rusia a fost avertizată în avans cu privire la amenințarea unui astfel de atac terorist.
La rândul său, Marea Britanie l-a avertizat pe președintele rus să nu folosească atacul terorist ca pretext pentru a intensifica războiul. Alicia Kearns, președinta Comisiei pentru Afaceri Externe, a evidențiat, la rândul ei, că nu există semne ale unei legături între atacul terorist și Ucraina.
În același timp, Germania a avertizat să nu i se atribuie Rusiei un statut excesiv de victimă după atacul de la Crocus. De pildă, șeful Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, Michael Roth, a reamintit că însăși Rusia acționează ca un stat terorist: "Ne manifestăm compasiunea cu numeroasele victime nevinovate de la Moscova. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că Rusia însăși este un stat terorist, care a terorizat din nou civilii ucraineni cu atacuri cu rachete și drone efectuate aseară. Cei care seamănă teroare culeg teroare!".
Clădire rezidențială din Ucraina distrusă de Rusia
Roderich Kiesewetter, purtător de cuvânt pe teme de politică externă al grupării parlamentare a Uniunii Creștin Democrate și a Uniunii Creștin Sociale, nu exclude ca atacul terorist de lângă Moscova să fi fost o operațiune sub steag fals organizată chiar de Rusia.
"În acest moment, nu putem exclude că aceasta a fost o operațiune sub steag fals organizată chiar de Rusia, chiar dacă un fundal islamist pare destul de probabil, mai ales având în vedere că ISIS și-a revendicat responsabilitatea", a zis Kiesewetter.
Așa cum atrage atenția Serhii Kuzan, nici măcar actuala declarație a ISIS nu schimbă dorința lui Putin de a blama Ucraina pentru atacul terorist.
"Vrea să distragă atenția de la crimele comise de Rusia în Ucraina. Acesta este același registru ca în timpul atacurilor teroriste din 1999. Cu această dezinformare, Rusia urmărește un dublu obiectiv: să forțeze Occidentul să reducă ajutorul militar acordat Ucrainei și să mobilizeze din nou populația rusă, deoarece ajunsese la o stare de saturație față de război", a declarat directorul USCC pentru publicația belgiană L’echo cu privire la intențiile Rusiei.
Aceste aspecte prezentate mai sus trebuie coroborate cu faptul că Rusia ar avea capacitatea de a lupta împotriva terorismului dacă nu și-ar fi trimis propriile trupe în Ucraina și nu și-ar fi concentrat eforturile pe persecutarea opoziției, pe arestarea rușilor pentru postări anti-război publicate pe rețelele sociale și pe utilizarea uriașei resurse umane și financiare pentru a justifica și a duce războiul. Și dacă teroarea trebuie pedepsită, atunci cea care a dezlănțuit-o, Rusia, merită în primul rând această pedeapsă.