Vuvuzelele Moscovei, supărate că Bănescu NU a fost demis din funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei Române. Intoxicările lui "Kuzmin" Gușă. Biserica Ortodoxă Română, sub asaltul uneltelor Rusiei. Tovarășii schismatici Teodosie și Longhin Jar


Vuvuzelele Moscovei, supărate că Bănescu NU a fost demis din funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei Române. Intoxicările lui "Kuzmin" Gușă. Biserica Ortodoxă Română, sub asaltul uneltelor Rusiei. Tovarășii schismatici Teodosie și Longhin Jar

Vuvuzelele Moscovei își manifestă joi profunda nemulțumire față de decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a nu-l demite pe Vasile Bănescu din funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei Române. Întrunirea Sfântului Sinod a avut ca punct principal pe ordinea de zi cazul schismaticului arhiepiscop al Tomisului, Teodosie. 

Propagandiștii pro-ruși, supărați din cale afară că Biserica Ortodoxă Română nu le face pe plac

"Vasile Bănescu a scăpat nepedepsit azi în discuțiile din Sinod, dar dacă nu se liniștește și va recidiva cu poziționări publice hazardate, Sf Sinod a hotărât că-l va demite.

Păcat, orice zi în plus ptr Bănescu în calitate de reprezentant BOR, înseamnă o pierdere pentru ortodoxie și jignire pentru credincioși!", a scris propagandistul pro-rus Cozmin Gușă într-o postare pe Facebook. 

Ce s-a decis în cazul lui Teodosie

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit astăzi pentru a discuta, printre altele, despre "încălcarea ordinii statutare a Bisericii şi tulburarea păcii din viaţa Bisericii şi a societăţii prin acte de răzvrătire, indisciplină şi presiune publică" de către arhiepiscopul Tomisului, Teodosie. Arhiepiscopia Tomisului lansase, în repetate rânduri, solicitarea de a deveni Mitropolie. Însă, Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a transmis, în data de 9 februarie, că solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a deveni Mitropolie a fost deja discutată şi respinsă în şedinţa din perioada 4 - 5 martie 2003 a Sfântului Sinod al BOR, prezidată de Patriarhul Teoctist.

"În ultimii doi ani, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a solicitat de mai multe ori Cancelariei Sfântului Sinod ca ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la rang de Mitropolie să fie înscrisă din nou pe ordinea de zi a Sfântului Sinod, aducând în acest sens mai multe argumente de ordin istoric, cultural şi sociologic. De fiecare dată, Cancelaria Sfântului Sinod a răspuns că, potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, o mitropolie este constituită din două, trei sau mai multe eparhii, iar ierarhii acestora formează împreună un sinod mitropolitan", a precizat Cancelaria Sfântului Sinod.

De asemenea, potrivit sursei citate, "întrucât nicio eparhie vecină cu Arhiepiscopia Tomisului nu doreşte să intre în componenţa unei viitoare Mitropolii a Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie insistă cu înverşunare ca doar eparhia pe care o păstoreşte să devină mitropolie, după modelul unor mitropolii din Bulgaria, încălcând astfel ordinea statutară a Bisericii Ortodoxe Române, care, în prezent, nu prevede existenţa unor mitropolii onorifice, fără sinod mitropolitan".

"De aceea, încălcarea ordinii statutare a Bisericii şi tulburarea păcii din viaţa Bisericii şi a societăţii prin acte de răzvrătire, indisciplină şi presiune publică vor fi înscrise pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a Sfântului Sinod", a mai precizat Cancelaria Sfântului Sinod. 

Însă, acțiunile cu valențe schismatice ale arhiepiscopului Tomisului au fost sancționate doar printr-o "dojană sinodală scrisă" în ședința de astăzi a Sfântului Sinod. 

Pe de altă parte, Teodosie s-a ales cu un ultimatum din partea Sfântului Sinod: "În cazul în care Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va recidiva implicându-se iarăși în acte și acțiuni de încălcare a ordinii statutare a Bisericii și de tulburare a păcii din viața Bisericii și a societății, indiferent de motivele invocate pentru aceasta, să fie trimis în judecata Consistoriului Arhieresc Prim". 

Bănescu rămâne în funcție cu prerogative limitate

Pe de altă parte, astăzi se vehiculase zvonul potrivit căruia Sfântul Sinod a decis să-l demită pe Vasile Bănescu din funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, ceea ce, spre dezamăgirea vuvuzelelor Moscovei, nu s-a întâmplat. Contactat de stiripesurse.ro, Vasile Bănescu a infirmat zvonul. În realitate, a fost vorba doar despre o decizie ce viza o schimbare a strategiei de comunicare, ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă. Astfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis în ședința de joi ca, până la reorganizarea biroului de presă al Patriarhiei Române, comunicatele de presă să fie emise de cancelaria Sfântului Sinod și nu de Vasile Bănescu.

De altfel, dincolo de diferendul mitropoliei, trebuie precizat că Teodosie a lansat, în ultima vreme, în mod constant, atacuri la adresa purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu. Disputa dintre cei doi are și o conotație vădit geopolitică. După ce a condamnat în mod firesc războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, Vasile Bănescu a devenit și mai frecvent ținta atacurilor arhiepiscopului Tomisului, un admirator asumat al regimului terorist de la Moscova. 

Românii ortodocși din Ucraina, folosiți și refolosiți propagandistic de vuvuzelele Moscovei

Revenind la cele debitate de propagandistul pro-rus "Kuzmin" Gușă, trebuie reliefat că acesta afirma astăzi, în emisiunea pe care o realizează la Gold FM, că Teodosie se confruntă cu repercusiuni în prezent în cadrul Bisericii Ortodoxe Române inclusiv pentru că a fost solidar cu "ortodocșii prigoniți în Ucraina". (vedeți video AICI)

Gușă se referă la solidaritatea exprimată de Teodosie față de preotul pro-rus din Cernăuți, Longhin Jar, care a fost și este prezentat de o mare parte din pseudopresa din România drept un preot ortodox român ce se confruntă cu abuzurile autorităților de la Kyiv. În realitate, Longhin Jar este un preot ce se află sub tutela Bisericii moscovite, neavând de fapt nicio treabă cu Biserica Ortodoxă Română, iar așa-zisele abuzuri cu care s-ar confrunta constau de fapt într-o anchetă demarată de autoritățile ucrainene după ce acesta a încercat constant să scindeze societatea ucraineană în contextul în care Ucraina întreprinde eforturi pentru a respinge invazia rusească. 

Longhin Jar și Teodosie, tovarăși schismatici

Și fiind tovarăși în materie de acțiuni cu valențe schismatice, nu este de mirare că Teodosie i-a luat apărarea lui Longhin Jar, în urmă cu un an, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, pentru legitima ideea falsă că Biserica Ortodoxă Română ar fi solidară cu preotul pro-rus din Cernăuți. 

"E mare durere așa o nedreptate și o nefirească comportare. Soldații să scoată preoții și creștinii din biserică nu s-a mai pomenit. Este ceva de neînchipuit. Nu îmi vine să cred că e adevărat, pentru că n-au ce căutați soldații în biserică. Noi am primit pe ucraineni cu atâta căldură, poate exagerată căldură, ca și aşa sunt românii ospitalieri şi să primim o asemenea palmă? Un asemenea răspuns este de neacceptat. De aceea să ne rugăm să le dea Dumnezeu înțelepciune, minte, dar și la forurile înalte să apelăm ca între șefii de stat să existe un dialog și să se facă punți de legătură, de pace, de dragoste. Trebuie să ne păstrăm limba și credința, iar Bucovina de Nord are cea mai curată limbă română din toată diaspora", zicea Teodosie la Antena 3

Drept reacție, Biserica Ortodoxă Română a ținut să facă câteva clarificări la acea vreme, pe parcursul unui comunicat în care a reliefat că "preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română", ci se află sub tutela Patriarhiei Moscovei. 

CITIȚI ȘI: Lovitură de proporții pentru A3 CNN și celelalte oficine de propagandă fsb-istă. BOR se delimitează de impostorul Longhin Jar

Iar în timp ce Teodosie încearcă într-un mod mai voalat să scindeze Biserica Ortodoxă Română, alimentând dispute în comunitatea credincioșilor de la teme hilare precum "bărbații fără barbă sunt ciuntiți" până la teme de importanță majoră precum cea care s-a aflat astăzi pe agenda Sfântului Sinod, nu putem spune același lucru despre preotul pro-rus Longhin Jar. Este bine de știut că Biserica Ortodoxă Română a reprezentat și reprezintă o țintă predilectă a atacurilor lansate de Longhin Jar. Concret, pentru mai mulți ani, Longhin Jar a susținut o schismă în cadrul Bisericii noastre, vrând ruperea de BOR a unui număr mare de slujitori și credincioși români. Astfel, încă din 2016, Longhin Jar a primit o replică usturătoare din partea Înalt Prea Sfințitului Teofan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.  

"Nădăjduiesc că vă veţi reconsidera poziţia (…) şi că veţi înceta să îndemnaţi clericii din parohii, vieţuitorii din mănăstiri şi pe credincioşii mireni din Arhiepiscopia Iaşilor şi din România (…) să întrerupă legătura liturgică în care se află cu păstorii lor canonici. Intervenţiile Preasfinţiei Voastre pe teritoriul canonic al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei sunt încălcări clare ale Sfintelor Canoane (Canonul 2 al Sinodului II Ecumenic şi Canonul 20 Trulan)", a punctat Înalt Prea Sfințitul Teofan, în 2016, într-o scrisoare adresată mitropolitului de Băceni. (sursa: Adevărul)

Acțiuni din același registru au fost întreprinse de Longhin Jar și în interiorul Ucrainei. Amintim că procuratura regională din Cernăuți l-a trimis în judecată pe Longhin Jar, acuzându-l că și-a folosit discursurile publice cu scopul de a incita la discriminare religioasă între adepții Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice și cei ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale. În acest sens, procurorii atrag atenția că Longhin Jar i-a denigrat în mod direct pe adepții Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale, comunitate religioasă ce și-a consolidat legături cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, rupându-se totodată de Biserica Moscovită și al ei lider, patriarhul putinist Kirill. 

CITIȚI ȘI: EXCLUSIV Ambasadorul Ucrainei în România, replică dată propagandiștilor pro-ruși care pretind că preotul Longhin Jar ar fi ținta unor abuzuri ale autorităților ucrainene: "Are toate posibilitățile pentru a se apăra în mod eficient în fața instanței! Nu există politică în acest caz!"

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.