"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În tabăra internațională a partidelor pro-ruse a izbucnit în cursul zilei de ieri un conflict de natură teritorială. Atât partidul extremist AUR, cât și formațiunea politică extremistă maghiară Mi Hazánk revendică regiunea Transcarpatia din Ucraina.
La congresul anual al Mi Hazánk, președintele formațiunii politice cu pricina, László Toroczkai, a declarat că, în cazul în care războiul va avea drept deznodământ finalul statalității Ucrainei, atunci el va cere ca Ungaria să revendice regiunea Transcarpatia din Ucraina.
"Dacă acest război se termină cu pierderea statalității Ucrainei, pentru că și asta este în cărți, atunci, ca singurul partid maghiar care adoptă această poziție, dați-mi voie să semnalez că revendicăm Transcarpatia", a zis președintele partidului parlamentar Mi Hazánk. (sursa: AICI)
Un discurs într-o notă similară a fost susținut de președintele Consiliului Național de Conducere al partidului AUR, senatorul Claudiu Târziu, în cursul zilei de 24 ianuarie 2024, chestiune semnalată de publicația În Linie Dreaptă. Printre altele, Claudiu Târziu a pledat ca România să anexeze regiunea Transcarpatia din Ucraina. Lista de revendicări teritoriale ale liderului AUR mai include încă trei teritorii din Ucraina. Mai mult decât atât, Târziu amestecă idealul Unirii Republicii Moldova cu România cu revendicări teritoriale care vizează Ucraina, ceea ce prejudiciază, de fapt, mișcarea unionistă. Nu în cele din urmă, trebuie subliniat că senatorul Claudiu Târziu adoptă o retorică favorabilă Moscovei, respectiv anti-NATO, alianță politico-militară despre care menționează că reprezintă, la rândul său, un "imperiu" ce aduce prejudicii suveranității României.
"Astăzi, istoria ne pune din nou într-un context în care marile imperii se luptă între ele – noi suntem la răscruce, ca de obicei – și trebuie să ne descurcăm cu aceste mari imperii, pentru a ne obține suveranitatea sau pentru a păstra ceea ce e de păstrat din ea și a o întregi. Noi nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în granițele lui firești! Basarabia nu poate fi uitată, ea trebuie să vină acasă, Bucovina de nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei nu poate fi uitat, Ținutul Herța, Transcarpatia! Tot ce-a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele aceluiași stat!", a zis Târziu, în cadrul unui discurs susținut pe 24 ianuarie la Iași, cu ocazia zilei Unirii Principatelor Române.
În cadrul unei postări pe Twitter, jurnalistul Costin Andrieș amintește că același Claudiu Târziu declara, la doar câteva zilei de la declanșarea invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei, că Bucureștiul trebuie să îmbunătățească relațiile cu Moscova.
"Cred că e nevoie de dezghețarea relațiilor dintre România și Rusia. Admit necesitatea unei bune colaborări dintre România și Rusia. Sunt gata să pun umărul în acest sens, dar numai după ce Rusia va da dovada că și ea vrea toate acestea", transmitea Claudiu Târziu în data de 4 martie 2022.
De asemenea, Târziu își manifesta pe 23 octombrie 2023 nemulțumirea că România nu se află pe "harta economiei globale", însă reclamând pe acest subiect, în spiritul pro-rus și comunistoid al partidului pe care-l reprezintă, că puterea de la București nu a avut drept obiectiv să consolideze "măcar" relații economice bune cu Rusia până la începutul războiului pe care Kremlinul l-a declanșat împotriva Ucrainei. Mai mult, Claudiu Târziu s-a arătat nemulțumit că România tratează China comunistă "ca dușman". În loc să pună accentul pe consolidarea relațiilor economice cu țările membre NATO, AUR își axează discursul pe crearea unei axe București-Moscova-Beijing.
