Informare sau disperare?

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) ne informează că foști ofițeri de informații, cetățeni ai Republicii Moldova, care au fost demiși și eliberați pentru acțiuni coruptibile, ar pregăti o serie de dezinformări în masă și chiar posibile destabilizări (detalii AICI).

Mesajul de astăzi al SIS-ului este, mai degrabă, unul de disperare decât de informare. Oare nu SIS-ul a obținut cele 4 legi noi (mai mult decât controversate!) pentru a-și consolida capacitățile de contracarare a activităților ilegale desfășurate de Federația Rusă și de reprezentanții săi la Chișinău? Cine de la SIS le transmite informații foștilor ofițeri de informații de bubuie toate rețelele de socializare cu detalii și informații din categoria “secret de stat”? Poate ar fi cazul ca actuala conducere a SIS-ului, dar și cea politică a Republicii Moldova (SIS-ul este direct subordonat șefului statului!) să se clarifice, în sfârșit, cât de loiali sunt statului numeroșii absolvenți ai FSB-ului rusesc, care actualmente activează în cadrul acestei structuri? 

Este mai mult decât evident că foștii ofițeri de informații (menționați în anunțul de astăzi al SIS) sunt în cârdășie directă cu actualii colaboratori ai SIS-ului, sub îndrumarea “frățească” a serviciilor secrete rusești care și în prezent activează nestingherit pe teritoriul nostru. SIS-ul ar trebui să nu se axeze primordial pe “dușmanii interni” din rândurile partidelor extraparlamentare pro-europene și unioniste sau a celor care gândesc altfel decât actuala guvernare, ci să se clarifice cu situația sa internă, cu persoanele ajunse la conducerea instituției încă din perioada lui Plahotniuc și Dodon.

Oare cine le încurcă șefului statului, Parlamentului, Guvernului, Procuraturii Generale, procuraturilor specializate, numeroaselor instituții cu responsabilități în domeniul securității statului să facă ordine în acest domeniu – iarăși unioniștii și partidele extraparlamentare pro-europene? 

Toată puterea în acest stat aparține în exclusivitate PAS-ului (exact ca în perioada "vojdiului"/conducătorului Voronin!). E de obligațiunea puterii politice actuale să intervină cu fermitate, competență și în conformitate cu legislația în vigoare. Nu avem nevoie de oftatul și compasiunea guvernanților, ci de acțiuni concrete și eficiente în concordanță cu interesele noastre naționale.