"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
De la începutul invaziei la scară largă, agresorul rus a lansat 300 de rachete X-22 asupra Ucrainei, dintre care niciuna nu a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat.
"Racheta X-22 zboară cu o viteză de patru mii de kilometri pe oră și intră pe linia țintei în mare parte pe o traiectorie balistică, motiv pentru care sunt necesare mijloace speciale pentru a o intercepta. Avem nevoie de sisteme de apărare aeriană precum Patriot, așadar nu este atât de ușor cu aceste rachete. Inamicul a folosit peste 300 dintre aceste rachete de la începutul invaziei la scară largă. Pe lângă X-22, au și o versiune modernizată a acestei rachete - X-32. Probabil, aceste rachete au fost folosite și astăzi", a spus Ihnat pe parcursul telefonului "United News".
Când a fost întrebat dacă sistemele de apărare aeriană au doborât vreun procent din rachetele X-22 și X-32, Ihnat a răspuns că nu.
El a mai precizat că inamicul folosește aceste tipuri de rachete în principal pe direcțiile de sud și est, precum și în nord. (sursa: Ukrinform)
Kyiv Post a explicat ulterior într-un articol ce este racheta Х-22 și de ce e atât de greu să fie doborâtă.
Х-22 "Burya" (Furtuna) este o rachetă de croazieră supersonică supersonică cu rază lungă de acțiune din epoca sovietică.
Dotată cu un focos nuclear sau cu unul cumulativ cu fragmentare extrem de explozivă, racheta a fost proiectată inițial pentru a distruge portavioane și alte nave de război mari, sau chiar grupuri de astfel de portavioane.
Gama Х-22 a fost dezvoltată în URSS în anii 1960, fiind special concepută pentru a fi lansată de bombardierele Tupolev-22.
Mai târziu, atât rachetele, cât și aeronava au fost modernizate.
Îmbunătățită in anii 1970, racheta avea o viteza impresionantă de 4.000 de kilometri pe oră, un focos de 1.000 de kilograme și o rază de acțiune de 500 de kilometri.
Puține rachete din lume puteau concura cu Х-22 la acea vreme.
În 1975, ca platformă alternativă de lansare, Tupolev-95К-22 a fost făcut să transporte trei rachete X-22.
În a doua jumătate a anilor 1970, rachetele Х-22 au început să fie puse în dotarea bombardierelor supersonice Tupolev-22М2 și Tupolev-22М3 modernizate, care puteau transporta, la rândul lor, până la trei rachete.
Cu toate acestea, în scopuri beligerante, bombardierele supersonice numite mai sus poartă una sau două rachete. Când vorbim despre trei rachete, capabilitățile bombardierelor în cauză permit doar transportarea lor.
Trebuie remarcat faptul că o rachetă Х-22 cântărește 5.820 de kilograme. Un total de aproximativ 3.000 de astfel de rachete au fost produse în URSS.
După prăbușirea URSS, multe dintre ele au rămas în Ucraina. Însă, la scurt timp după declararea independenței în 1991, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear și strategic de aviație.
În 2000, Ucraina a transferat Rusiei 386 de rachete X-22 ca o tranșă din datoriile pe care le avea de plătit pentru gaze.
După momentul în care Rusia a declanșat invazia la scară largă asupra Ucrainei, rachetele X-22 au fost folosite de trupele ruse pentru a comite numeroase crime de război împotriva civililor ucraineni, inclusiv loviturile asupra mall-ului Riviera din Kremenchuk și a unui bloc din Serhiivka, localitate situată în regiunea Odesa.
Pe 14 ianuarie 2023, o rachetă Х-22 a lovit un bloc de nouă etaje din Dnipro, care adăpostea peste 1.100 de persoane. Patruzeci și șase de oameni au murit.
Potrivit Procuraturii Generale, acest tip de armă "provoacă cele mai multe victime civile din cauza preciziei sale extrem de scăzute".
Prin urmare, folosirea acestei arme împotriva localităților dens populate constituie cu siguranță o crimă de război.
Ultimele modificări ale Х-22 au prevăzut un sistem de țintire inerțial și o gamă mai largă de scopuri.
Х-22НА, de exemplu, nu folosește un radar pentru a găsi și viza o țintă, ci are un pilot automat care o direcționează către anumite coordonate la o anumită altitudine, în funcție de geometria suprafeței.
Cu toate acestea, Х-22НА este destul de vechi și vulnerabil la armele antirachetă occidentale. Cu cât distanța lansare-țintă este mai mare, cu atât e mai mică precizia și interceptarea este mai ușoară.
Cu cât racheta se află mai puțin timp în aer, cu atât e mai dificil să fie doborâtă. Ca o comparație, rachetele de croazieră Kalibr pe care Rusia le lansează din Marea Neagră au o rază de acțiune mai mare, dar durează mai mult pentru a ajunge la țintă.
Viteza lor de croazieră este de trei ori mai mică decât cea a Х-22, astfel e mai facil să fie doborâte.
