"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Războiul a lăsat cicatrici adânci nu doar în memoria a milioane de ucraineni, ci se reflectă din plin, la cel mai sinistru mod, și în mediul înconjurător. Orașe și sate rase de pe fața pământului, păduri pârjolite și câmpii ”arate” cu bombe – asta lasă războiul în urmă.
Dezastrul cauzat de ruși nu afectează doar ecosistemul Ucrainei, riscurile vizând și statele vecine. Dincolo de asta, agricultura ucraineană suferă pagube enorme.
Minele, bombele și obuzele neexplodate sunt atât de numeroase, încât Ucrainei îi va trebui 757 de ani pentru a le îndepărta total pericolul și urmările – această evaluare a fost pusă pe tapet de GLOBSEC, un centru analitic din Slovacia.
A se observa că aproximativ o treime din întregul teritoriu al Ucrainei este presărat cu milioane de obiecte explozive. În ceea ce privește practica minării, Ucraina a depășit Afganistanul și Siria, devenind cea mai minată țară a planetei.
Uriașele zonele minate pun în pericol viețile a aproximativ 6 milioane de civili, totodată făcând inutilizabile părți din cele mai valoroase terenuri agricole ale țării, fapt ce afectează atât economia Ucrainei, cât și aprovizionarea globală cu cereale.
”Amploarea contaminării Ucrainei cu mine și muniții neexplodate este cea mai mare de la cel de-Al Doilea Război Mondial până în prezent”, a avertizat Iulia Svyrydenko, ministrul Economiei de la Kiev.
La începutul lunii noiembrie 2023, cel puțin 264 de civili (cazuri documentate) au fost uciși de mine și peste 830 au fost răniți. De notat că aceste cifre nu țin cont de teritoriile care sunt încă sub ocupație rusească și nici de cele în care au loc lupte. Într-un astfel de ritm, dacă problema nu va fi soluționată, numărul civililor uciși de mine ar putea ajunge la 9000 până în 2030. În plus, fără o deminare cel puțin rezonabilă, Ucraina nu își va putea relansa economia.
Pete Smith – managerul programului derulat de organizația internațională HALO Trust, care se ocupă cu deminarea – a remarcat că Ucraina e prima țară din lume ce efectuează un asemenea volum de muncă privind deminarea umanitară în timpul unui război aflat în plină desfășurare.
Recent, Iulia Svyrydenko a anunțat că Ucraina își propune să returneze 80% din terenurile contaminate pentru utilizarea economică în termen de 10 ani.
Procesul deminării va fi la scară largă și pe termen lung
Banca Mondială estimează că valoarea acestui proces ar putea depăși suma de 37 miliarde de dolari. Unii experți internaționali sunt de părere că, mulțumită tehnicilor inovatoare privind deminarea, Ucraina ar putea rezolva problema într-o perioadă mai scurtă decât s-a întâmplat în cazul altor războaie.
În prezent, autoritățile ucrainene își axează interesul pe recuperarea terenurilor ce presupun obținerea de venituri economice mari, dar și a acelor terenuri care vor scurta drumurile către spitale. Prioritare sunt refacerea infrastructurii necesară asigurării energiei electrice, reconstrucția podurilor și a școlilor.
Potrivit Ministerului Economiei, în prezent, Ucraina deține 29 de vehicule necesare deminării și aproximativ 3000 de specialiști. În aceste condiții, experții estimează că, până în 2025, vor fi necesari 20.000 de specialiști în deminare pentru a se putea face față problemei. Recent, ministrul de Interne de la Kiev – l-am numit pe Ihor Klymenko – a precizat că, pentru anul viitor, guvernul preconizează o dublare a numărului de specialiști în deminare.
”Planul guvernului e să pregătească 5000 de specialiști în deminare și pirotehniști până la finalul anului viitor”, a punctat el.
La rândul lor, inspirați de tancurile din cel de-Al Doilea Război Mondial, unii ingineri ucraineni au adaptat excavatoare agricole pentru a fi folosite la eliminarea minelor neexplodate.
În august, după un an de teste, oficialii au certificat primul vehicul de deminare fabricat în Ucraina, la Harkov, care va putea face față la 95% dintre minele antitanc și antipersonal. Costul unei astfel de mașini este de 5,6 milioane grivne (154.200 dolari). Acest cost final reprezintă mai puțin de o treime din prețul primei mașini de fabricație britanică (Armtrac 400, specială pentru deminare) pe care Ucraina a primit-o anul trecut.
Recent, Ministerul Tehnologiilor Digitale al Ucrainei a lansat și un detector de mine aerian fără pilot. E vorba despre o dronă ce funcționează de patru ori mai rapid decât oameni, folosind o combinație de senzori termici, hiperspectrali și magnetometrici pentru a detecta minele de la altitudini joase și pentru a transmite aceste informații spre săpătorii ce rămân într-o locație sigură.
Ministrul Economiei a specificat și că se așteaptă ca strategia oficială a guvernului de acțiuni privind deminarea să fie adoptată în totalitate până la sfârșitul anului. Iulia Svyrydenko a apreciat că, la fel ca în cazul celor mai multe tehnologii de război din țară, sistemul ucrainean de deminare va stabili un nou standard internațional.
Cu toate acestea, având în vedere volumul mare al lucrărilor privind deminarea, cât și costurile uriașe ale războiului aflat în plină desfășurare, statul ucrainean nu poate face față singur acestei provocări.
Autoritățile ucrainene – împreună cu banca ucraineană Oschadbank, care sprijină afacerile agricole – au lansat programul ”Semănăm fără mine”, care va acorda împrumuturi fermierilor.
”E adevărat, de procesul deminării ar trebui să se ocupe statul, pentru că asta e o responsabilitate a lui. Însă acum, statul nu are nici fondurile necesare și nici capacitatea de a face acest lucru. Iar afacerile nu pot aștepta, întrucât termenele sunt incerte. Împrumuturile acordate fermierilor le vor aduce acestora un minim capital pe care să-l folosească în aceste vremuri foarte grele”, a comentat economistul Boyis Kushniruk.
El a mai menționat și că problema compensației pentru cheltuielile generate de dobânzi e o problemă ce poate fi rezolvată doar în viitor.
”Având în vedere că războiul se prelungește, nimeni nu va aștepta această compensație timp de câțiva ani. Fermierii vor lua situația ca ceva de la sine înțeles. Este un dat că au fost nevoiți să-și cheltuiască fondurile proprii pentru această deminare”, a adăugat Kushniruk.
Conform proiectului, producătorii agricoli din teritoriile eliberate și chiar din zonele apropiate operațiunilor de luptă pot primi până la 150 de milioane de grivne (4 milioane dolari) sub formă de împrumuturi pentru a plăti serviciile autorizate privind deminarea aferentă terenurilor agricole.
”Deminarea teritoriului este foarte costisitoare, dar e vitală pentru fermieri, întrucât nu puteți semăna nimic pe un câmp minat. Prin urmare, e important ca terenurile să fie recuperate cât mai repede ca să fie folosite în agricultură”, a declarat Natalia Butkova-Vitvitska, membră a Consiliului de Administrație al Oschadbank.
