"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În prezent, potrivit celui mai recent sondaj deferit publicității, principalele probleme care îi preocupă pe ucraineni sunt agresiunea armată a Federației Ruse (96%), corupția (88%) și orașele distruse de invadatorii ruși (87%). Comparativ cu un sondaj similar realizat în primăvara aceasta, preocuparea ucrainenilor cu privire la corupție a crescut cu 11%, în timp ce preocuparea pentru agresiunea rusească și distrugerile cauzate de aceasta a scăzut ușor.
Noul sondaj a fost comandat de Transparency International Ucraina, cu sprijinul proiectului USAID ”Sprijin pentru organizațiile de conducere în combaterea corupției în Ucraina” (VzatemoDiia), fiind realizat de Agenția de Cercetare Info Sapiens.
Potrivit sondajului, principalele motive de îngrijorare sunt războiul (noiembrie – 96% / martie – 98%), infrastructura și clădirile distruse (noiembrie – 82% / martie – 87%) și corupția (noiembrie – 88% / martie – 77%).
Totodată, ucrainenii chestionați au început să fie mai preocupați de problemele legate de economie – costul ridicat al vieții, veniturile mici și plecarea forței de muncă din Ucraina.
”Sunt cifre destul de semnificative în acest sens. În general, vedem că există o anumită îngrijorare cu privire la starea de lucruri din țară, existând tot mai multe întrebări referitoare la situația economică reală și la viitor în general”, a explicat Anastasia Mazurok, director executiv adjunct al Transparency International Ucraina.
Cei mai mulți dintre ucrainenii strămutați în interiorul țării (63%) plănuiesc să se întoarcă acasă. În același timp, a scăzut procentul acelora care vor să rămână în orașele în care și-au găsit adăpost după izbucnirea războiului. Factorii care împiedică aceste persoane să se întoarcă în orașele natale sunt lipsa de securitate, dar și potențialele probleme cu electricitatea și încălzirea. Infrastructura mai dezvoltată a orașelor în care acești oameni sunt adăpostiți temporar devine un motiv mai puțin important pentru a rămâne acolo.
În pofida acestor situații, 46% dintre ucraineni spun că lucrările actuale de restaurare îndeplinesc sau depășesc așteptările lor. Lucrările sunt percepute cel mai pozitiv în regiunile de est (52%) și de nord (50%) ale Ucrainei. Locuitorii Kievului sunt cei mai critici în evaluarea lor – 51% spun că așteptările nu au le-au fost satisfăcute. Numai pentru 39% dintre locuitorii Kievului restaurarea corespunde pe deplin așteptărilor.
Fiecare al treilea adult ucrainean (31%) știe sau a văzut exemple din ceea ce a fost deja reconstruit. Marea majoritate a acestora (74%) e mulțumită de rezultat. În plus, 17% dintre respondenți au primit daune sub formă de proprietăți în principal imobiliare.
În estul Ucrainei, fiecare a doua persoană a suferit pierderi în timp ce sudul s-a clasat pe locul al doilea în ceea ce privește numărul de victime (32%).
Valoarea totală a prejudiciilor financiare suferite de victimele intervievate e estimată după cum urmează:
– 41%: de la 0 la 100.000 grivne (2475 euro);
– 20%: de la 101.000 grivne la 1 milion grivne (2500-24.755 euro);
– 13%: peste 1 milion grivne (24.755 euro);
– 27%: greu de determinat;
Cele mai multe dintre aceste persoane (65%) nu au solicitat compensații. Dintre aceștia, 37% consideră că statul are multe alte nevoi prioritare. De asemenea, 12% cred că alții au suferit ”mai mult”, aceștia din urmă având o mai mare nevoie de ajutor din partea statului. 26% dintre victime nu au solicitat compensații pentru că nu cred că le vor primi.
De la începutul invaziei rusești la scară largă și până în prezent, aproximativ 42% dintre cetățenii chestionați au primit asistență financiară. Majoritatea sunt din est (88%), locul doi este ocupat de sud (63%), iar ultima verigă este zona de centru a Ucrainei (25%).
Sursele de oferire a ajutorului – fonduri internaționale (35%), fonduri de la bugetul de stat (33%) și fonduri strânse de ONG-uri ucrainene (25%).
43% dintre ucraineni notează contribuția semnificativă a donatorilor internaționali pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei.
În urmă cu jumătate de an, un procent semnificativ de respondenți nu credea că procesul de reconstrucție va dura prea mult. În prezent însă, 73% se așteaptă ca acesta să dureze mai mult de un deceniu. În luna martie a anului în curs, doar 63% credeau asta.
În ceea ce privește redresarea economiei, previziunile sunt aproximativ similare – 70% cred că redresarea va dura 10 sau mai mulți ani.
În plus, ucrainenii chestionați insistă, într-o proporție zdrobitoare (92%), ca autoritățile să îi consulte referitor la problemele ce țin de reconstrucția țării.
Care sunt cele mai mari îngrijorări ale ucrainenilor cu privire la reconstrucția postbelică a țării
La fel ca în primăvară, populația vede corupția drept cel mai mare risc al procesului de reconstrucție. Cei mai mulți se tem că vor urma delapidări de fonduri (79%) și că se va reveni la schemele de corupție (75%). Abia pe locurile trei și patru, ucrainenii sunt îngrijorați de amploarea distrugerii (65%) și de amenințarea cu repetarea ostilităților (63%).
Proiectele și strategiile primarilor
– E nevoie de un concept clar și ușor de înțeles atât pentru reconstrucție cât și pentru distribuirea fondurilor între orașe. Primarii subliniază importanța luării în considerare a capacității orașelor de a cofinanța proiectele și necesitatea unei abordări individuale a diverselor regiuni;
– Atunci când se alocă fondurile, trebuie luată în calcul amploarea distrugerii. E nevoie de o abordare individuală a orașelor cu distrugeri continue și fără distrugeri majore;
– Alocarea fondurilor trebuie să ia în considerare numărul de persoane strămutate din acele zone;
Primarii chestionați au precizat că, pentru o reconstrucție eficientă, au nevoie de:
– Atragerea de companii internaționale care să contracteze lucrări importante;
– Asistență în elaborarea strategiilor de reconstrucție și sprijinirea comunităților în acest proces;
– Sprijin din partea organizațiilor internaționale și a statelor partenere în vederea dezvoltării și implementării proiectelor;
– Restituirea după război a prerogativelor și a fondurilor autorităților locale;
