GALERIE FOTO: Casa partizanilor anticomuniști Șușman va fi refăcută la Răchițele! Cum au fost descoperite, recuperate și donate lemnele vechii case pe care comuniștii au demolat-o în anii ‘70. Culisele proiectului ”Versantul Partizanilor”

Președintele Asociației ”Clubul Monarhiștilor Clujeni” – l-am numit pe istoricul și scriitorul Cornel Jurju – face un anunț emoționant: un antreprenor amabil a găsit o parte dintre lemnele originale, care odinioară au fost folosite la construirea vechii case a familiei Șușman din satul montan Răchițele, și le-a donat în vederea reconstruirii și transformării acesteia în memorial al rezistenței anticomuniste. Pentru că dar din dar se face Rai. 

Unele fiind lucrate chiar de mâna partizanului martir Teodor Șușman seniorul, aceste lemne au o vechime de peste 100 de ani. Inițial confiscată și transformată în post de Miliție (unde erau bătuți și torturați țăranii ce susțineau gruparea Șușman, mulți luând calea închisorilor și lagărelor de exterminare), casa urma să fie demolată de autoritățile comuniste. O parte din lemnul vechii locuințe a fost folosit pentru construirea unei anexe a școlii din Răchițele, aceste materiale fiind recuperate în prezent prin mărinimia antreprenorului amintit. Așadar, materialele comportă o încărcătură substanțială – lucrate chiar de Șușman seniorul, parte a locuinței ce avea să devină un spațiu al torturii, finalmente intrând în compoziția școlii (așa cum istoria acestei grupări ar trebui să fie regăsită în manualele școlare). Recuperarea acestor vestigii autentice (foto) este pur și simplu fabuloasă. 

În cele ce urmează, Podul.ro vă prezintă în integralitate precizările istoricului Cornel Jurju: 

„Povestea care încă luptă să trăiască…

Lemnele din aceste poze au cam 100 de ani vechime. Peripețiile lor sunt incredibile și reprezintă una dintre puținele rămășițe materiale de la brava familie Șușman din Răchițele. Multora dintre noi ne este cunoscut că grupul de rezistență anticomunistă ‹Teodor Șușman› a fost unul dintre cele mai importante din România. Au fost uciși de Securitate.

Puterea comunistă a făcut tot ce se putea nu numai pentru a-i spulbera fizic și material, dar și pentru a-i șterge din memoria posterității. Asaltați de trupele Securității, Șușman senior (în 15 decembrie 1951) și feciorii lui, Teodor și Avisalon (pe 2 februarie 1958) s-au sfârșit în condițiile cele mai terifiante. 

În martie 1950, la nici 50 de ani, Catrina Șușman a murit fiind strivită sufletește de nenorocirile ce se prăvăleau peste familia ei, necontenit și din toate părțile. Ceilalți trei copii – Traian, Romulica și Emilian – au fost arestați, condamnați și apoi deportați prin Bărăgan, de unde, până în 1990, le-a fost interzisă revenirea în satul natal. 

Transformate o vreme în sediu local al Securității și al Miliției, casa și gospodăria lui Șușman au fost rase de pe fața pământului. Magazinul din sat i-a fost luat, iar clădirea demolată. Lemnul a fost refolosit pentru construirea unei anexe a școlii din Răchițele.

În vara aceasta s-a nimerit ca un tânăr din Huedin, care se ocupă, între altele, cu recuperarea și comercializarea lemnului înnobilat de timp, să primească o comandă mai deosebită, anume să demoleze o construcție de la școala din Răchițele. Lucrând la demontarea clădirii, pe la urechile muncitorilor au ajuns diverse vorbe și istorisiri, poate insuficient înțelese, cum că lemnul provine din casa sau din alimentara unuia Șușman, pe care l-or distrus, l-or omorât comuniștii.

Următorul pas, pe acest fir al întâmplărilor, parcă și enigmatice și miraculoase, a fost ca, într-o duminică dimineața, acum vreo lună, să primesc un telefon de la un domn care, nici mai mult nici mai puțin, mă întreba dacă am fi interesați să avem ‹lemnul din casa lui Șușman›. 

Aflase recent, de la un prieten comun, că urmașii lui Șușman și Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni am vrea să reclădim casa eroului de la Răchițele pentru a deveni un muzeu al rezistenței anticomuniste din Apuseni.

Evident, eram interesat atât de lemn cât și de povestea lui, dar nu eram sigur că ni-l putem permite. Temerile mi s-au spulberat imediat și iarăși într-un mod neașteptat. Omul de la telefon, pe care încă nu l-am întâlnit, mi-a spus simplu și senin că nu vrea bani, că va dona lemnul, că-l va transporta gratis unde dorim noi, ba că ne va da și piatră de construcție.

Lemnele lui Șușman, cândva lucrate de el însuși, au fost încărcate și duse la loc sigur. Acum, rămâne de sperat că, după vreo 70 de ani de rătăcire, își vor găsi liniștea și locul firesc în casa-muzeu dedicată memoriei Grupului ‹Șușman› și miilor de moți care i-au fost alături în fața persecuției comuniste dezlănțuite.

Morala acestei povestioare, care a venit de nicăieri, mi se pare a fi despre soartă, despre acele forțe nevăzute, care dau de înțeles că ar vrea ca gospodăria lui Șușman să renască și să mărturisească peste timp despre sufletul și fibra moților de altădată. Mai rămâne de văzut dacă multele comitete și comisii, chemate să delibereze, să voteze, să avizeze etc., vor fi de aceeași părere…” (mai multe detalii AICI).

Tuturor celor care vor să aprofundeze subiectele referitoare la partizanii grupării Șușman de la Răchițele le recomandăm remarcabilul volum ”Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958)”, Editura Polirom, 2022, pe care îl puteți comanda AICI. În introducerea lucrării, istoricii Cornel Jurju și Cosmin Budeancă anunță lansarea proiectului ”Versantul Partizanilor”, care își propune să recupereze cât mai mult din memoria grupării lui Teodor Șușman seniorul: 

”Pentru că reverberațiile fostului grup de partizani anticomuniști sunt încă puternice în zona Apusenilor și nu numai, Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni împreună cu urmașii familiei Șușman au demarat proiectul ‹Versantul Partizanilor›. Acesta are ca scop principal reconstituirea casei familiei Șușman din Răchițele, demolată de comuniști în anii ‘70, în care să fie amenajat un muzeu al rezistenței anticomuniste românești din zona Munților Apusemi din anii 1945-1958. )Foto jos macheta casei Șușman)

De asemenea, se intenționează amenajarea unui traseu turistic tematic care va intersecta locurile în care s-a scris povestea spectaculoasă și tragică a Șușmanilor, precum și realizarea unei ‹cazemate› care va prezenta cât mai fidel tipul de adăpost montan folosit de partizanii de la Răchițele și care va fi prevăzut cu inventarul specific. 

Nu în ultimul rând, sunt avute în vedere o serie de proiecte editoriale (publicarea de articole, studii și cărți – reeditarea volumului de față este unul dintre ele) sau activități de promovare a istoriei grupului în rândul publicului larg, prin organizarea de conferințe, dezbateri, comemorări etc. 

Proiectul s-a bucurat încă de la început de susținere atât din partea unor personalități importante, cât și a unor entități cu preocupări în domeniul cercetării și memorializării perioadei comuniste. Cei interesați pot găsi mai multe detalii despre proiect pe site-ul acestuia: www.versantulpartizanilor.ro”. 

Urmăriți proiectul și pe pagina sa de Facebook. Haideți să ajutăm ca memoria să învingă uitarea!