Jurnalista Marianna Prysiazhniuk le vorbește ucrainenilor despre sprijinul multidimensional, inclusiv militar, acordat de București pentru Kyiv, subiect adesea învăluit în mister. Articol publicat în presa ucraineană: "De la neînțelegeri la parteneriat. Cum a schimbat agresiunea rusă relațiile dintre Ucraina și România"

*Redăm integral articolul "De la neînțelegeri la parteneriat. Cum a schimbat agresiunea rusă relațiile dintre Ucraina și România", scris recent de jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk pentru publicația Texty.

Relațiile dintre Ucraina și România după prăbușirea URSS au fost marcate de litigii la Curtea Internațională de Justiție, între 2004 și 2009, în legătură cu o dispută teritorială - delimitarea platoului continental și a zonei economice exclusive dintre vecini în Marea Neagră.

Timp de ani de zile, relațiile au fost afectate și de dispute privind respectarea drepturilor minorităților, problema limbii etc. După izbucnirea războiului la scara largă, relațiile dintre Kyiv și București au trecut la stadiul de parteneriat strategic. În această perioadă, România a oferit Ucrainei 15 pachete de ajutor militar, sprijin diplomatic pe scena internațională și a adăpostit zeci de mii de ucraineni care au fugit de război.

Cum s-au întâmplat aceste metamorfoze?

Parteneriatul strategic în timp de război

Chiar din primele zile ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în 2014, România a condamnat acțiunile Kremlinului și a susținut integritatea teritorială a Ucrainei. După izbucnirea războiului la scară largă, România a fost una dintre primele țări care au condamnat ferm agresiunea rusă și crimele de război, iar în luna martie 2022 s-a alăturat cauzei ucrainene împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție pentru crime încadrate ca genocid. Președintele României, Klaus Iohannis, a fost printre primii lideri care au vizitat Ucraina la începutul războiului din 2022.

După 1 an și câteva luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat o vizită în România. Presa românească a calificat vizita sa drept mult așteptată și istorică, însă întârziată. În același timp, liderii celor două țări au anunțat un nou nivel al rețaliilor: parteneriat strategic.

Zelenski a menționat, de asemenea, asistența militară pe care Ucraina o primește din partea României. 

"Nu pot dezvălui toate detaliile, deoarece aceste informații pot conține date pe care Federația Rusă le poate auzi. Dar vreau să spun că principalul meu obiectiv a fost apărarea aeriană. Și sunt foarte bucuros că partea română a auzit Ucraina", a declarat atunci președintele ucrainean.

Zona de interdicție aeriană

Nevoia de a întări apărarea aeriană a României a apărut după o nouă cădere de drone rusești "Shahed" pe teritoriul său, la sfârșitul lunii septembrie a acestui an. Inițial, Bucureștiul a păstrat tăcerea și chiar a negat atacul asupra spațiului aerian al României (adică țară membră NATO), pentru a evita o escaladare între Rusia și Alianță.  

Însă, când rămășițele dronei au fost găsite chiar de reporterii postului de televiziune Digi24, a fost necesară întreprinderea unei acțiuni decisive. Incidentul a fost urmat chiar de vizita lui Zelenski la București, unde părțile au discutat despre întărirea apărării aeriene în apropierea Dunării, lângă sudul Ucrainei, exact acolo unde Rusia distruge infrastructura critică și instalațiile portuare.

În urma consultărilor bilaterale, Bucureștiul a desfășurat un întreg sistem de măsuri de securitate la granița cu Ucraina: pe lângă întărirea apărării aeriene, patru avioane de vânătoare F-16 suplimentare au fost desfășurate mai aproape de granița comună, extinzând zona de interdicție aeriană, care, conform conceptului NFZ, prevede atacuri preventive pentru a preveni potențiale încălcări și asigură, totodată, supravegherea fără utilizarea forței.  

Restricțiile preliminare au fost stabilite la o distanță de 8 km de-a lungul frontierei ucrainene și la o altitudine minimă de 1.000 de metri. În septembrie, Ministerul român al Apărării Naționale a întărit aceste restricții prin extinderea lor la 20-30 km. Astfel, în aceste zone restricţionate nu e permis zborul aeronavelor pilotate sau nepilotate, cu excepţia aeronavelor de stat (inclusiv SMURD şi aeronavele aflate în situaţii de urgenţă).

"Acest lucru va permite o monitorizare și un control mai eficient al utilizării spațiului aerian", a declarat Ministerul Apărării.

Arme, nu vorbe

În pofida misterului ce a planat în jurul conferinței de presă comune dintre Zelenski și Iohannis de la Palatul Cotroceni, liderul ucrainean a precizat, într-un interviu acordat presei românești, că întărirea apărării antiaeriene în regiunea Dunării nu reprezintă singurul exemplu de participare a României la arhitectura de securitate regională.  

Zelenski a spus că, în timpul invaziei la scară largă, România a oferit Ucrainei 15 pachete de ajutor militar. Iar întrebarea de ce Bucureștiul nu vorbește deschis despre sprijinul militar acordat Ucrainei (dacă este ceva de comunicat) a devenit imediat un alt laitmotiv în mass-media românească.

În martie 2023, Iohannis a semnat și promulgat o lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 81/2022 de modificare a reglementărilor privind acumularea, retragerea și reaprovizionarea produselor din rezervele forțelor naționale de apărare.  

Cu alte cuvinte, ca răspuns la acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei, România și-a modificat legislația pentru a putea furniza legal armament nu doar statelor membre NATO, așa cum o făcea până acum, ci și altor parteneri. (Și se pare că în primul rând, este vorba despre Ucraina).

În același timp, părțile nu au oferit niciodată detalii concrete privind conținutul asistenței militare.

În septembrie 2023, site-urile ucrainene de specialitate au postat imagini cu militari ucraineni care foloseau sistemul românesc de rachete cu lansare multiplă APR-40 în regiunea Zaporojie. "Curierul militar" (Un site ucrainean de specialitate) scrie că MLRS-ul românesc și-a făcut apariția pe linia frontului în luna mai a acestui an - fără o confirmare oficială a transferului și fără informații despre câte unități de astfel de echipamente are în serviciu Ucraina.  

Anterior, în august 2022, fostul ministru ucrainean al Apărării a scris pe Twitter că Bucureștiul a oferit Ucrainei arme de calibru mic, piese de schimb și zeci de mii de alte arme (gloanțe etc.).

Muniție

Muniția merită, de asemenea, să fie analizată mai atent.

După ultima întâlnire dintre cei doi președinți, a avut loc o ședință comună a guvernelor Ucrainei și României. În urma întâlnirii, Ministerul ucrainean al Industriei Strategice și Ministerul român al Economiei au anunțat un acord pentru creșterea capacității de producție și extinderea producției de muniție.  

Pe de altă parte, rolul României în aprovizionarea Ucrainei cu muniție încă din primele zile ale invaziei rusești a fost foarte important. După cum se menționează în investigația ziarului german Die Welt privind furnizarea secretă de muniție sovietică către Ucraina de către Guvernul bulgar, România a asigurat rutele logistice.

Din punct de vedere geografic, chestiunea în cauză poate părea evidentă, dar având în vedere discuțiile lui Iohannis cu omologul său bulgar mai degrabă pro-rus, Rumen Radev, în același timp în care ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba vizita Sofia pentru a discuta despre livrările de arme, acestea nu par a fi o coincidență. Și iată de ce.

Furnizorii români de arme au fost cei care au asigurat procesul de achiziție pentru Ucraina. În iulie 2022, o investigație a ziarului bulgar Bivol a raportat că livrările de muniție din Bulgaria către Ucraina se făceau, printre altele, prin intermediul unor companii românești. Articolul se referea la compania românească de stat Romarm, care cumpăra muniție sovietică din Bulgaria pentru Ucraina.  

Directorul Romarm, Gabriel Țucu, a confirmat acest lucru într-un răspuns oficial acordat jurnaliștilor bulgari. Potrivit acestuia, a fost semnat un contract de achiziție între compania bulgară Alguns și Romarm, dar nu a oferit detalii suplimentare și a subliniat că achiziția a respectat strict legislația în vigoare.

Teren de antrenament pentru pilotarea avioanelor F-16

Pe lângă muniție, se așteaptă ca România să devină un teren de antrenament pentru piloții ucraineni în ceea ce privește pilotarea avioanelor de luptă F-16. Potrivit Politico, țările occidentale au luat în considerare România ca o posibilă locație pentru aceste antrenamente. 

Problema aprovizionării Ucrainei cu avioane este în continuare discutată, dar România a anunțat deja achiziționarea unui lot de avioane de luptă din Norvegia și Statele Unite, care ar trebui să ajungă până la începutul anului 2024. Pe lângă întărirea escadrilei sale, România primește și avioane destinate să fie livrate Ucrainei. Prim-ministrul olandez Mark Rutte a anunțat că primele F-16 destinate Ucrainei vor fi desfășurate în România în luna noiembrie.

În special, România, Olanda și compania americană Lockheed Martin au convenit la sfârșitul verii să înființeze un centru de pregătire pentru piloții care se vor antrena să piloteze avioanele de luptă F-16. Conform acordului, centrul regional nou creat la baza aeriană de la Fălești va servi nevoilor țărilor NATO și va fi folosit și pentru pregătirea piloților ucraineni.  

Potrivit ministrului român al Apărării, Angel Tilvar, "prin participarea la acest centru, România își propune să asigure un mediu de pregătire de înaltă calitate, cu acces la cele mai moderne resurse tehnice, nu doar pentru piloții români, ci și pentru piloții din țările aliate și partenere, inclusiv din Ucraina".

Cereale

Coridorul de aprovizionare cu armament nu este singura rută logistică pe care România o asigură. Printr-o decizie a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din data de 10 octombrie, trenurile de marfă au fost autorizate să treacă prin punctul de control Kuchurhan (Transnistria ocupată, Republica Moldova). Aceasta este o secțiune a frontierei dintre Ucraina și Transnistria moldovenească ocupată de Rusia.  

Ulterior, s-a aflat că Ucraina, România și Republica Moldova au găsit o soluție pentru a lansa o nouă rută de tranzit prin teritoriul ocupat al Republicii Moldova. În același timp, cu o lună înainte de acest eveniment, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că "peste 60% din totalul exporturilor de cereale ale Ucrainei vor tranzita România", iar acest lucru se întâmpla într-un moment în care scandalurile legate de cereale îngreunau relațiile cu o serie de țări vecine.  

Prin urmare, Republica Moldova, prin care trece noul coridor al "cerealelor" spre România și nu numai, având doar doi vecini - Ucraina și România - este doar o parte din noua rută de tranzit spre Europa prin intermediul teritoriului României.

Pe fondul disputei pe tema cerealelor, România a fost singura țară care nu a manipulat acest subiect, deși se află într-o perioadă preelectorală dificilă, iar această temă este adesea uzitată de politicienii pro-ruși, care sunt prezenți și în România (ca și peste tot).

"Victoria Ucrainei este în interesul strategic al României", a declarat liderul român Klaus Iohannis în cadrul unei conferințe de presă comune cu Zelenski.  

Și acest interes strategic se pliază pe noul coridor de cereale. De aceea, disputele legate de cereale nu sunt la fel de relevante pentru București precum problema securității regionale, care depinde în mare măsură de Republica Moldova, unde Rusia păstrează ilegal un contingent militar, după ce a ocupat Transnistria. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa securității naționale atât a Ucrainei, cât și a României.

După începerea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, prezența militarilor ruși în Transnistria a exacerbat provocările de securitate ale Ucrainei, deoarece a existat (și există?) posibilitatea ca acest teritoriu ocupat al Moldovei să fie folosit ca o altă trambulină pentru o invazie, așa cum s-a întâmplat cu Belarus în primele luni ale marii agresiuni.  

În contextul relațiilor româno-moldovenești și al paletei de interese regionale în general, Transnistria a fost folosită timp de 30 de ani după prăbușirea URSS ca un instrument de demonizare și "fascizare" a Bucureștiului, un instrument de susținere a propagandei rusești și a sentimentului antiromânesc în Moldova însăși.

Cu toate acestea, în timp ce pentru Ucraina, această problemă necesită în prezent concentrarea de forțe militare în apropierea secțiunii de graniță necontrolate de Chișinău, pentru România aceasta este atât o prioritate de securitate, cât și de politică externă. Republica Moldova, care a făcut parte din România până în 1940, este în continuare la nivel oficial o direcție strategică a politicii externe a Bucureștiului.  

Ucraina a luat, la rândul ei, o decizie importantă în acest sens, în sprijinul partenerilor săi români: Kyivul nu va mai recunoaște termenul de "limbă moldovenească", moștenit de la Uniunea Sovietică și care este un mit ideologic creat în 1928 pentru a perpetua ostilitatea față de România și față de spațiul cultural românesc, din care Republica Moldova face parte.

Refugiați

România, ca și Republica Moldova și toate celelalte țări vecine, a fost una dintre primele țări care au resimțit consecințele umanitare ale agresiunii rusești prin valul de refugiați veniți în primele zile pe fondul bombardamentelor ruse asupra orașelor ucrainene. În total, România a oferit adăpost și asistență pentru aproximativ 70.000 de ucraineni.  

Unul dintre mecanismele de sprijinire a solicitanților de azil a fost programul 50/20, pe care Guvernul român l-a lansat în martie 2022. În cadrul acestui program, atât ucrainenii, cât și furnizorii de azil au primit compensații financiare. Formula a funcționat astfel: un cetățean român care a oferit cazare refugiaților ucraineni a informat autoritățile orașului la sfârșitul lunii, după care ambii au primit compensații.  

Ulterior, programul a fost modificat în sensul acordării unui ajutor financiar direcționat ucrainenilor în valoare de 2000 de lei (15610 UAH) pentru cazare.

Potrivit datelor oficiale românești, când s-a împlinit un an de invazie la scară largă, mai precis pe 24 februarie 2023, au fost eliberate 118.493 de certificate de protecție temporară pentru cetățenii ucraineni. La 31 martie 2023, în România se aflau 124.035 de refugiați din Ucraina. La un an de la izbucnirea războiului, aproape 3.800 de copii ai refugiaților ucraineni erau înscriși în școlile și grădinițele din România, iar peste 6.700 de cetățeni ucraineni erau angajați.

Sprijinul umanitar e necesar în continuare în contextul escaladării situației din Orientul Mijlociu. Ca urmare a escaladării situației din Israel, odată cu atacul Hamas din 7 octombrie, sute de cetățeni străini, inclusiv ucraineni, au avut nevoie de asistență pentru evacuare. Autoritățile române au anunțat că vor oferi adăpost pentru 220 de refugiați ucraineni evacuați din Israel la București, împreună cu toate proviziile necesare.

"România acționează în spiritul solidarității internaționale, sprijinind din nou cetățenii ucraineni forțați să fugă din nou din calea războiului", se arată într-un comunicat al serviciului de presă al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului român de Interne.

Accentul public se pune pe ajutorul umanitar

Referitor la sprijinirea Ucrainei, România s-a concentrat încă din primele luni pe ajutorul umanitar, oferind asistență medicală și asigurând evacuarea medicală pe calea aerului către alte țări pentru ucrainenii răniți. Încă de la începutul agresiunii la scară largă, în orașul Suceava, în Maramureș, o regiune în care locuiesc istoric etnici ucraineni din România, a fost înființat Hub-ul umanitar Suceava, care a întărit capacitățile logistice ale procesului de sprijin. 

În plus, la 27 februarie 2022, Ministerul român al Apărării Naționale a anunțat pregătirea a 11 spitale departamentale pentru a oferi asistență și tratament militarilor ucraineni răniți. În aceleași zile, România a început să transfere echipamente de apărare împotriva rachetelor balistice.

Războiul din Ucraina a pus capăt și dependenței de produsele petroliere rusești, unde rolul României este, de asemenea, critic: România a devenit principalul furnizor de combustibil Kyivului, reprezentând aproape o treime din importurile de benzină, motorină și GPL ale vecinilor săi în primele cinci luni ale acestui an.

Tăcere de dragul victoriei

"Nu astăzi și nici mâine, dar imediat ce se va termina războiul, probabil, toate detaliile vor putea fi anunțate... Noi nu dezvăluim niciun detaliu pentru ca inamicul să nu ajungă să le cunoască în timp de război. Aceste chestiuni sunt foarte serioase, sunt discutate de ministerele relevante, iar această cooperare este o bază serioasă pentru viitorul nostru parteneriat strategic cu Ucraina", a declarat Iohannis în timpul vizitei efectuate în Ungaria în luna octombrie.

Nu este pentru prima dată când inclusiv presa românescă publică materiale în care autorii își pun, pe bună dreptate, întrebarea de ce se vorbește atât de puțin despre sprijinul românesc pentru Ucraina și de ce este atât de puțin cunoscut.  

Iar aceeași întrebare a fost și continuă să le fie pusă oficialilor, inclusiv fostului ministru român de Externe Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat jurnalistului Stephen Sackuray. Bogdan Aurescu a dat un răspuns sugestiv în cadrul emisiunii Hard Talk de la BBC.

"Sperăm că după război se vor cunoaște multe lucruri", a zis Bogdan Aurescu.