"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Continuând să terorizeze populația prin toate metodele posibile, la 8 noiembrie, Rusia a lovit cu o rachetă o navă civilă din Marea Neagră.
Vorbim despre o navă din Liberia, repetăm, civilă, care se îndrepta spre unul dintre porturile din regiunea Odesa (mai exact, spre Pivdennyi), când a fost lovită în plin de o rachetă rusească.
Incidentul a fost raportat de Comandamentul Operațional ”Sud” (OC Pivden). Rușii au lovit cu o rachetă antiradar X-31p.
”Acest lucru s-a întâmplat la numai câteva zile după o serie de lovituri rusești care au ucis și rănit civili, au distrus provizii de cereale și au deteriorat vechiul Muzeu Național de Artă din Odesa, vechi de 124 de ani”, a contextualizat Denise Brown, coordonatorul umanitar al ONU în Ucraina.
Rusia terorizează navigația civilă
În urma atacului, trei cetățeni din Filipine au fost răniți, unul dintre ei a fost spitalizat. Un angajat al portului a fost și el rănit. În plus, comandantul navei a fost ucis. Acesta era cetățean ucrainean și lucra în administrația portului.
”Rusia continuă să terorizeze navigația civilă”, a precizat OC Pivden, într-un comunicat.
A se nota că nava atacată de ruși urma să transporte minereu de fier în China comunistă. Beijingul nu a reacționat oficial cu absolut nimic.
Să nu uităm că, în iulie 2023, Rusia s-a retras în mod manipulativ din Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, avertizând că va considera ținte militare toate navele civile din porturile ucrainene.
După aceea, Rusia a lansat atacuri masive asupra porturilor ucrainene, folosind în principal drone kamikaze pentru a distruge instalațiile menite depozitării cerealelor și complexele de transbordare.
Din acel moment și până în prezent, Rusia a lansat nu mai puțin de 30 de atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene.
Consecințele acestor lovituri brutale și necontenite ale Rusiei asupra infrastructurii portuare sunt devastatoare nu doar pentru economia Ucrainei, cumplit încercată, ci și pentru sute de milioane de oameni din întreaga lume care se confruntă cu amenințarea foametei.
Drept răspuns, începând cu luna august a acestui an, Ucraina și-a stabilit o rută temporară prin porturile Odesei, declarând-o ”coridor umanitar” pentru navele comerciale care se îndreptă spre porturile ucrainene sau le părăsesc.
Din 16 septembrie, 32 de nave cu o capacitate totală de aproximativ 1,4 milioane de tone au intrat, prin acest coridor, în porturile ucrainene de la Marea Neagră. Însă e bine de știut că vorbim doar despre o treime din volumele exportate prin porturile ucrainene după Inițiativa prind exportul cerealelor prin Marea Neagră.
În plus, armatorilor le este frică să folosească noua rută, întrucât Rusia a anunțat că toate navele ce se îndreaptă spre Ucraina sunt potențiale ținte. Or, așa cum vedem, Kremlinul atacă nave civile de marfă în Marea Neagră.
Cum au atacat rușii o navă civilă din Marea Britanie
Încă de la 24 august, rușii au atacat o astfel de navă, însă lovitura a fost respinsă cu succes de apărarea aeriană ucraineană.
”Întrucât au fost desecretizate informații, știm că, pe 24 august, armata rusă a tras mai multe rachete asupra unui cargo civil din Marea Britanie”, a precizat premierul britanic Rishi Sunak.
Agresiuni rusești în serie săvârșite împotriva vecinilor Ucrainei
Să nu ignorăm nici faptul că o serie de țări vecine se confruntă, de asemenea, cu agresiuni și ostilități rusești.
De-a lungul acestui război la scară largă, rachetele și dronele rusești s-au prăbușit sau au zburat în mod repetat prin spațiul aerian al țărilor terțe, inclusiv al țărilor membre NATO.
Cu toate acestea, reacțiile au fost slabe, defetiste și trase la indigo: ”Suntem îngrijorați”. De teamă de a intra într-un ”conflict” direct cu Rusia, vecinii Ucrainei au pretins că nu s-a întâmplat nimic groaznic.
De exemplu, la 10 martie 2022, o dronă TU-141 s-a prăbușit pe teritoriul Croației, provocând ”îngrijorare”.
La 13 martie 2022, o dronă Orlan-10 a aterizat pe teritoriul României. La vremea aceea, România a considerat drona ca nefiind una militară.
La 21 iulie 2022, o rachetă Pantsir-C1 a trecut prin spațiul aerian al Bulgariei.
La 31 octombrie 2022, fragmentele unei rachete rusești au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Întrucât, cu 20 de zile mai devreme, rachetele Kremlinului trecuseră deja prin spațiul aerian al Republicii Moldova, puterea de la Chișinău a decis expulzarea unui diplomat rus, după descoperirea resturilor de rachetă.
La 15 noiembrie 2022, o rachetă rusească a ucis două persoane în Polonia. Apoi, Vestul a sugerat că explozia s-a produs din cauza sistemului ucrainean de apărare aeriană.
La 5 decembrie 2022, epava unei rachete S-300 s-a prăbușit din nou pe teritoriul Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au ”condamnat ferm Federația Rusă”.
La 16 decembrie 2022, o rachetă X-55 a căzut pe teritoriul Poloniei. Din nou ”îngrijorare și condamnare”.
La 10 februarie 2023, rachetele Kalibr au violat spațiul aerian al României și al Republicii Moldova. Drept răspuns, ambasadorul Rusiei la Chișinău a fost convocat pentru o explicație. Iar România a negat că rachetele rusești i-au violat spațiul aerian.
La 4 septembrie 2023, o dronă kamikaze s-a prăbușit și a detonat pe teritoriul României. Și atunci, autoritățile de la București au negat evidența. La rândul său, Ucraina a anunțat că deține dovezi foto. După ceva timp, ministrul Apărării de la București – Angel Tilvar – a confirmat că epava unei drone a fost găsită pe teritoriul țării.
La 9 septembrie 2023, fragmente ale unei drone rusești de atac au fost din nou găsite în zona Plauru. A doua zi, ministrul român de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a explica situația.
La 13 septembrie 2023, noi resturi de drone rusești au fost găsite în apropierea satelor Nufărul și Victoria (județul Tulcea), în urma unui atac al Rusiei asupra regiunii Odesa.
După aceea, abia la 30 septembrie, România a admis, la modul oficial, că spațiul său aerian ar fi putut fi încălcat în timpul atacurilor nocturne pe care Rusia le declanșează asupra infrastructurii ucrainene.
Ulterior, România a anunțat că își va consolida apărarea antiaeriană la granița de pe Dunăre cu Ucraina, din cauza acțiunilor dronelor rusești de atac. Cu toate acestea, la 12 octombrie, după un alt atac rusesc în sudul Ucrainei, în România a fost găsit un crater cauzat de prăbușirea unei drone.
Totodată, se știe că în așezările românești de la granița cu Ucraina se aude și o alarmă care îi avertizează pe cetățeni când Rusia atacă Odesa. În plus, localnicii și-au amenajat spații de depozitare în eventualitatea unor astfel de atacuri.
În concluzie, vedem că, într-o formă sau alta, războiul rusesc la scară largă împotriva Ucrainei se extinde treptat și în statele vecine. Fără a primi răspunsuri tranșante și sancțiuni decisive, criminalii de la Kremlin sunt conștienți că acțiunile lor ilegale și brutale vor rămâne nepedepsite. Mai mult: în prezent, vedem cum Federația Rusă își impune din ce în ce mai mult regulile în regiunea Mării Negre, ceea ce, mai devreme sau mai târziu, poate duce la un control total al Mării Negre. Permisivitatea cu care este tratată Rusia genocidară favorizează și alte state totalitare. Pentru Axa Răului, această permisivitate e un semnal că, treptat dar sigur, îți poți face lobby pentru interesele tale dictatoriale.
