Polonia este cea mai vizată țară europeană de propaganda rusă și de știrile false diseminate de aceasta, conform unui studiu realizat de platforma de analiză VoxCheck cu privire la răspândirea dezinformării rusești în Europa.
"În 2022 și 2023, mass-media poloneză a fost și rămâne pe primul loc între țările europene în ceea ce privește numărul de falsuri răspândite de Rusia", a spus Myroslava Markova, Senior Research Analyst la VoxCheck, pe parcursul prezentării unui studiu referitor la răspândirea dezinformării rusești în Europa.
Slovacia s-a clasat pe locul al doilea în rândul țărilor europene cu cea mai mare răspândire a propagandei rusești în 2023, Cehia fiind pe locul trei, Ungaria pe locul patru, Germania pe locul cinci și Italia pe locul șase.
O serie de trei narațiuni, identificate încă din 2022 de analiști, continuă să fie întărite și amplificate de o serie de știri false:
1) prima narațiune este că Occidentul controlează Ucraina și o folosește în propriile sale scopuri
2) a doua narațiune este că Rusia a fost forțată să înceapă războiul de acțiunile Ucrainei și ale Occidentului
3) a treia este că sprijinirea Ucrainei dăunează Occidentului mai mult decât face rău Rusiei, insistându-se cu mesaje despre costurile alocate sprijinirii Ucrainei și cât de inutilă sau dăunătoare este această strategie pentru țările susținătoare
Markova a explicat că falsurile propagandei ruse - deja răspândite de multă vreme - nu sunt înlocuite cu altele noi, ci sunt întărite, cum se întâmplă de pildă în cazul narațiunii potrivit căreia Ucraina a revândut sau a dat arme occidentale țărilor terțe de ani de zile, narațiune care s-a transformat acum, spunându-se că armele transferate în Ucraina nu sunt eficiente sau că armata ucraineană nu știe să le folosească.
În Polonia, unde au avut loc alegerile parlamentare în această toamnă, chiar unii politicieni au susținut în campanie, direct sau indirect, mesajele propagandei ruse, fapt observat și în campania electorală din Slovacia.
Mesajele propagandei ruse au pretins că în timp ce "totul merge către ucraineni", polonezilor nu li se mai pot oferi resursele necesare pentru o îngrijire socială decentă. În același timp, propaganda rusă îi prezintă pe refugiații ucraineni ca pe o masă de oameni necivilizați și nerecunoscători, care nu le oferă polonezilor respectul pe care îl merită, după ce le-ar fi oferit atât de multe resurse.
La noi în țară, deși nu avem canale mass-media foarte dezvoltate ale propagandei ruse, legate direct de Moscova, dispunem însă de o prezență destul de vizibilă a unor propagandiști pro-ruși. Decizia judecătorească favorabilă jurnalistei Ioana Constantin de la B1TV împotriva formațiunii politice AUR, obținută după ce a acuzat partidul cu pricina că face propagandă rusă, lămurește că și în politica mare din România sunt prezenți cei care diseminează partiturile Moscovei, chiar dacă țara noastră nu figurează la vârful clasamentului țărilor țintite de propaganda rusă.
Sursa foto: Peter Andrews / Reuters