EXCLUSIV DEZVĂLUIRI: argumentele și indiciile care arată că Rusia a ucis sute de mii de civili în Ucraina. Un genocid de proporții. De ce există o discrepanță uriașă între cifrele vehiculate oficial și numărul real de morți / Anna Neplii


EXCLUSIV DEZVĂLUIRI: argumentele și indiciile care arată că Rusia a ucis sute de mii de civili în Ucraina. Un genocid de proporții. De ce există o discrepanță uriașă între cifrele vehiculate oficial și numărul real de morți / Anna Neplii

Potrivit ONU, 9.806 civili au fost uciși iar 17.962 au fost răniți în cursul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până și în estimările ONU se atrage atenție că, de fapt, cifrele reale sunt mult mai mari, pentru că, ”primirea informațiilor din unele locuri în care au loc lupte intense și ocupații a fost amânată, iar multe rapoarte încă așteaptă confirmarea”.

Trebuie spus că diferența dintre informațiile oficiale și datele reale poate fi teribil de mare. La urma urmei, probabil că vorbim despre sute de mii de civili ucraineni uciși, fără a mai lua în calcul morții din rândurile armatei. 

Desigur, există o sumedenie de factori care afectează acuratețea calcului. Cum ar fi lipsa accesului în zonele de război și în teritoriile ucrainene ocupate de trupele rusești. Acolo, așa cum s-a întâmplat și în alte zone, de-a lungul acestei invazii, rușii pot ascunde cadavrele sub dărâmături sau le pot arunca de-a valma în gropi comune. Să nu uităm că, în zonele ocupate, civilii ucraineni au devenit ostatici ai invadatorilor ruși, victime ale disparițiilor și ale deportărilor forțate pe teritoriul Federației Ruse. 

În plus, după oroarea bombardamentelor, mulți oameni nu mor instantaneu, ci sunt grav răniți și decesele survin în spitale – cel mai adesea, aceste morți sunt introduși în alte calcule. Nu sunt deloc cazuri izolate atunci când oamenii mor din cauza lipsei de medicamente, pe fundalul unui dezastru umanitar cauzat de Rusia putinistă. Multe astfel de morți nu sunt consemnate în calculul general. 

Pentru a demonstra că informațiile oficiale privind numărul victimelor sunt puțin spus inexacte, în cadrul acestui articol, jurnaliștii Podul.ro au adunat pozițiile expuse de reprezentanții autorităților ucrainene, au vorbit cu o serie de victime și au luat legătura cu locuitori din teritoriile ocupate, cărora le vom proteja identitatea.  

Important este ca oamenii să conștientizeze că exact ceea ce se întâmpla în primele zile / săptămâni ale invaziei rusești se întâmplă și acum, în timp ce dumneavoastră citiți aceste rânduri. Doar că asta nu mai este o știre pentru nimeni, așa că subiectul dispare de pe agenda zilnică. 

Poate că cel mai mare carnagiu săvârșit de ruși a fost comis în orașul-port Mariupol (regiunea Donețk). 

În 2022, morga Chornomorsky a anunțat date despre 87.000 de civili morți în Mariupol, potrivit lui Mykola Osychenko, președintele ”Mariupol” TV (detalii AICI). Osychenko a rămas în oraș până la 15 martie 2022. La acea vreme, el a intrat în posesia unor informații de la parchetul Novoazovska, care consemnau aproximativ 22.500 de cadavre neidentificate.  

Potrivit fostului primar al Mariupolului, aproximativ 120.000 de oameni au fost uciși în oraș. El a avansat astfel de estimări după ce a numărat clădirile distruse. 

Mai mult, decesele au continuat și după ocuparea orașului. Potrivit lui Osychenko, mulți civili au murit în acea iarnă, întrucât orașul nu era pregătit pentru vremea înghețului – infrastructura critică a fost distrusă, medicamentele lipseau, la fel cum lipseau cele mai elementare lucruri necesare vieții. 

E extrem de dificil să determinăm numărul real de victime, întrucât foarte multe persoane sunt considerate dispărute. Pur și simplu, trupurile lor nu au fost găsite sub dărâmături. 

”În plus, rușii duc la groapa de gunoi molozul rezultat din casele distruse la grămadă cu rămășițele cadavrelor. Adică nu îi vom mai găsi niciodată pe acești oameni”, a punctat Osychenko.

Disparițiile continuă cu și fără bombardamente, mai ales în zonele ocupate de trupele rusești. Din aprilie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile a început să primească sesizări de la oameni care se plâng că le-au dispărut rudele din teritoriile ocupate. Acolo, civilii ucraineni dispar peste noapte, sunt deportați în Rusia sau sunt aruncați abuziv în detenție pe termen nedeterminat. 

”Am primit informații despre peste 1000 de civili care au fost reținuți de forțele rusești de ocupație. Pe aceștia am reușit să-i identifică, însă e clar că este vorba despre mult mai mulți. Știm că sunt deținuți ilegal”, a explicat Yashchuk, care se ocupă de victimele dispărute și de problema drepturilor prizonierilor de război și a crimelor comise împotriva militarilor capturați și a civililor reținuți. 

Dintre cei 1000 de civili invocați, se știe cu siguranță că 16 au fost uciși în timpul ocupării unei anumite localități, alte 338 de persoane fiind eliberate. Cazul celor 1000 e doar un exemplu, dar detenția abuzivă e o dominantă în teritoriile ocupate, unde oamenii dispar în continuare. Despre marea majoritate a acestor civili, Federația Rusă nu spune nimic, nerecunoscând că îi ține în captivitate. Sau că îi omoară. 

 ”Am vorbit cu unele persoane eliberate care ne-au dezvăluit că acești oameni sunt ținuți în centre de detenție preventivă, în închisori și în niște așa-zise colonii, toate fiind nepotrivite pentru detenția umană”, a precizat Yashchuk.

Să nu uităm că, atunci când a fost eliberată regiunea Harkov, au fost găsite diverse temnițe și camere de tortură, dar și gropi comune pline cu cadavre ale civililor. 

”Cea mai mare groapă comună a fost descoperită în orașul Izyum, aceasta conținând cadavrele a 429 de civili. În total, în regiune au fost găsite 769 de cadavre de civili”, a precizat Dmytro Chubenko, purtătorul de cuvânt al parchetului regional Harkov. 

Temnițe și camere de tortură au fost găsite și după eliberarea unei părți a regiunii Herson. Cele similare continuă să funcționeze la turație maximă pe malul stâng al regiunii Herson. 

”Orașul are o secție de poliție. Rușii duc oamenii acolo, îi îngrămădesc în subsoluri. În celulele mici, pot fi și 40 de persoane, în ciuda faptului că acele camere sunt pentru 20 de persoane. Toți sunt scoși la anchete brutale. Sunt torturați. Rușii îi obligă să facă diverse mărturii mincinoase, cum că ar colabora cu serviciile secrete ucrainene, iar apoi îi forțează să facă denunțuri împotriva altora. Unii oameni n-au mai părăsit acele subsoluri”, a dezvăluit o locuitoare a orașului ocupat Nova Kakhovka, în exclusivitate pentru Podul.ro.  

Ea ne-a relatat că, anul trecut, rușii i-au răpit prietenul. Timp de câteva zile nu i-a putut afla locația. Când familia și prietenii au început să-l caute, au fost nevoiți să-l mituiască pe agentul de securitate pentru a li se permite să-l contacteze pe bărbatul răpit.

În timpul conversației, acesta i-a povestit că i-a fost pusă o pungă pe cap și a fost torturat, ulterior fiind aruncat pe scări. I s-a dat puțină apă de băut, de trei ori pe zi, și nu a putut să mănânce din cauza maxilarului rupt în timpul bătăilor. Până la urmă a fost eliberat în cea de-a opta zi. Pentru că era un bărbat atletic, a supraviețuit torturii, însă, potrivit acestuia, mulți nu au mai ieșit niciodată din acele hrube. 

Când trupele rusești au aruncat în aer centrala hidroelectrică Kakhovska, pe 6 iunie, un număr mare de așezări au fost inundate. Încă nu se știe cu certitudine numărul deceselor generate de inundație și de criza umanitară aferentă. Martorii oculari avertizează că situația din teritoriile ocupate temporar este mult mai gravă.

”Marea majoritate a oamenilor a părăsit orașul, inclusiv toate autoritățile și jurnaliștii. Au rămas în mare parte bătrânii. După ce hidrocentrala a fost aruncată în aer, nimeni nu a venit să-i salveze pe oameni, nimeni nu i-a ajutat cu nimic. Cadavrele au plutit pe străzi. Numărul morților este necunoscut”, a explicat un locuitor al orașului ocupat Kakhovka, în exclusivitate pentru Podul.ro

Un adevărat măcel s-a produs și în timpul ocupației regiunilor Sumi și Cernihiv. Aproape în fiecare zi au murit civili din cauza bombardamentelor și a gloanțelor inamice. Rușii nu au permis să fie luate cadavrele. 

”Nu poți merge la morgă, duhoarea este îngrozitoare. E greu de imaginat ce se va întâmpla cu numeroasele cadavre care zac acolo și cât timp vor sta acolo. Este imposibil să ajungem la o înțelegere cu ocupanții ruși. Ei nu permit nimănui să intre în cimitir, fiindcă acolo sunt tranșee și blocaje rutiere. Când oamenii numai se apropie de cimitir, rușii deschid focul și trag ca să ucidă, nu ca să sperie”, a explicat voluntarul Oleksiy Smiyan, citat de Ukr-net. 

El a fost în Trostyanets, localitate din regiunea Sumy, la 21 martie 2022. 

”Fiți convinși că locurile destinate torturii există încă în zonele ocupate din regiunile Zaporizhzhia, Herson, Donețk și Lugansk. Nimeni nu vă poate spune câte persoane sunt reținute sau date dispărute. Nu vorbim despre sute, e vorba despre mult mai mulți oameni”, a precizat Yashchuk, reprezentat al Centrului pentru Libertăți Civile (CCL). 

În prezent, CCL are cunoștință de peste 150 de instituții penitenciare din Rusia și din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei care rețin în mod abuziv civili ucraineni. 

Chiar și după eliberarea unor zone, oamenii tot continuă să moară, în special din cauza bombardamentelor și a dispozitivelor explozive pe care invadatorii le lasă în urmă. 

”Dacă vorbim despre teritorii de frontieră – bunăoară Harkov, regiunea Sumy –, atunci există atacuri zilnice acolo, în special acestea fiind lansate de pe teritoriul Federației Ruse. Evident că în aceste atacuri mor și civili”, a precizat Svyatoslav Ruban, documentaristul care a realizat documentarul ”Tribunal for Putin”. 

Potrivit secretarului de presă al șefului administrației militare regionale a regiunii Cernihiv – Nataliya Ivașcenko – 20 de persoane au fost ucise în urma detonării muniției. 

În regiunea Harkov, această cifră este de 51 de persoane. Însă grupurile mobile de investigații și procurori au examinat numai 71% din teritoriile eliberate, a subliniat purtătorul de cuvânt al parchetului regional Harkov. 

Faptul că luptele sunt în toi complică procesul de identificare a morților, pentru că este extrem de dificil să ajungi în zonele din față și din prima linie. Și este absolut imposibil să ajungi în zonele ocupate de trupele rusești. 

”După cum se poate remarca, Avdiivka, unde locuiesc mulți oameni, e bombardată în mod constant. Zona este închisă chiar și jurnaliștilor. Prin urmare, cei care documentează crimele vor putea intra în acel teritoriu numai după eliberarea sa”, a precizat Yashchuk, reprezentatul CCL. 

Un caz concludent este cel al orașului Popasna, regiunea Luhansk. Încă de la începutul lunii martie 2022 s-au desfășurat operațiuni militare active pe teritoriul orașului, acesta fiind ocupat din 8 mai 2022. Din lipsă de informații, până acum știm doar despre 100 de civili morți, dar e clar că numărul acestora e mult mai mare. 

Șeful adjunct al administrației militare a orașului Popasna, Olena Legutyna, a remarcat că întregul sector rezidențial a fost distrus sau avariat semnificativ ca urmare a agresiunii armate rusești. 

”Având în vedere că oamenii încă își caută rudele date dispărute, este foarte posibil ca trupurile morților să fie sub dărâmături”, a subliniat ea.

Și orașul Lysychansk (regiunea Luhansk) s-a confruntat cu o mortalitate mare. Orașul a fost ocupat pe 3 iulie 2022.  

”O adevărată tragedie a avut loc în timpul acțiunilor ofensive ale Federației Ruse. 90 de persoane se ascundeau în subsolul liceului Belogorivsky, când rușii au lovit clădirea cu o bombă. 25 de persoane au scăpat iar trei au fost rănite. Restul au murit”, amintește Oksana Voloshyna, șefa adjunctă a administrației militare a orașului Lysychansk. 

”Ulterior, Belogorivka a fost eliberată. Erau încă destui civili acolo. A fost găsită și o femeie care stătuse un an întreg într-un subsol”, a adăugat ea. 

O sursă căreia îi păstrăm anonimitatea ne-a încredințat că și situația din orașul Pryvillya (regiunea Luhansk) este ”foarte tristă”. De la începutul invaziei rusești la scară largă și până în prezent s-au tot dat lupte în jur. 

”Din cei 100.000 de oameni care locuiau aici în 2017, acum au mai rămas aproximativ 7000. Invadatorii nu raportează numărul de morți și nici nu ne ajută să căutăm și să scoatem cadavrele de sub dărâmături. Oamenilor le este interzis să țină legătură cu rudele și prietenii din zonele controlate de autoritățile ucrainene. Oamenii sunt intimidați și amenințați”, a precizat sursa, în exclusivitate pentru Podul.ro

În urma bombardamentelor mulți oameni rămân pe străzi, fără nici un acoperiș deasupra capului. 

Sursa citată nu mai locuiește în prezent în Pryvillya ocupată, însă are rude acolo. Comunicarea este foarte greu de menținut. De fiecare dată când reușește să contacteze pe cineva din oraș, află despre moartea prietenilor și a cunoștințelor. Dintre cei pe care îi cunoștea personal, cel puțin 20 sunt morți. 

Toate cele de mai sus fac aproape imposibil de calculat numărul de civili ucraineni uciși de războiul rusesc. Cu toate acestea, putem presupune, la modul cel mai rezonabil, că vorbim despre sute de mii de morți. 

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, în prezent, aproximativ 11.000 de civili ucraineni sunt incluși în registrul unificat al persoanelor dispărute în circumstanțe speciale. Raportul precizează că există o mare problemă cu identificarea cadavrelor care rămân în teritoriile ocupate temporar, în zone de război, precum și în morminte temporare. 

”Primim mereu informații despre ceea ce se întâmplă în teritoriile ocupate temporar, dar aceste informații nu sunt complete. Dacă aflăm că un civil a fost ridicat și întemnițat, atunci știm din experiențele anterioare că în temnița aceea nu se află un singur deținut. Vorbim despre o mașinărie rusească ce lucrează la turație maximă în scopul distrugerii națiunii ucrainene. Avem toate indiciile că numărul total al victimelor este semnificativ mai mare decât cifrele vehiculate oficial”, a rezumat Nataliya Yashchuk. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.