Recent, presa internațională a publicat titluri cu majuscule despre succesul pe care trupele ucrainene l-au înregistrat în direcția Bakhmut (regiunea Donețk).
La 15 septembrie, Brigada a 3-a separată de asalt a anunțat – împreună cu Regimentului Forțelor de Operațiuni Speciale Azov – eliberarea Andriivka, unul dintre satele-cheie de la sud de Bakhmut.
La 17 septembrie, unitățile Brigăzii de asalt a 80-a separată aeriană, Brigada de asalt a 5-a separată și Brigada de asalt comună a Poliției Naționale ”Lyut” au reușit să elibereze satul Klișchiivka, de asemenea un punct important în actualele evoluții.
Finalmente, rezultatul a luni de lupte grele a fost consemnat în rapoarte statistice, succinte și seci.
Brigăzile separate de asalt
În special din cauza cinematografiei, oamenii au tot felul de idei preconcepute despre aceste brigăzi de asalt, cu toate că, în general, realitățile de la firul ierbii sunt diametral opuse unor astfel de percepții generate de filme și de o imaginație prea bogată. E bine de știut că brigăzile separate de asalt lucrează în schimburi și nu ocupă poziții permanente sau tranșee. Desigur, totul decurge în funcție de circumstanțe, având în vedere că, pe front, neprevăzutul e la el acasă.
De obicei, astfel de grupuri acționează la adăpostul nopții, inițial efectuând diverse misiuni pregătitoare ce presupun un anumit crescendo. Grupurile de asalt încep curățarea zonei de inamici, asigurând treptat perimetrul vizat. Deplasându-se într-o anumită direcție, la un moment dat, militarii din grupul inițial vor fi înlocuiți de un alt grup de militari, acesta din urmă având misiunea de a începe asaltul propriu-zis.
Ce se întâmplă dacă cineva este rănit?
Desigur, etapele principale presupuse de protocolul salvării vieții soldaților răniți sunt evacuarea cât mai rapidă de pe câmpul de luptă și transportarea la spital. Există o serie de legături critice între aceste etape.
1. Primul ajutor este oferit de medicii de front, direct pe câmpul de luptă. Intervenția și acțiunile acestora depind în mod ombilical de situația din jurul lor;
2. La o distanță de aproximativ 5 kilometri de zona aflată în conflict deschis este de serviciu un echipaj într-o mașină blindată. Misiunea acestuia e de a ajunge în cele mai dificile zone ale frontului;
3. Echipajul îi transportă pe răniți până la un anumit punct, de unde militarii sunt ridicați de o mașină de evacuare medicală în care se află personal medical;
4. Această mașină – care e dotată cu toate dispozitivele necesare acordării primului ajutor – îi va duce pe răniți la punctul de stabilizare;
5. După stabilizarea stării răniților și după acordarea asistenței medicale, răniții sunt transportați la un spital militar cu o mașină de evacuare medicală;
Șoferul Departamentului de Evacuare al Brigăzii a 3-a separată de asalt – care poartă indicativul ”Walter” – ne-a explicat că, dacă răniții primesc îngrijirile corespunzătoare în primele etape ale intervenției de salvare, numărul complicațiilor ulterioare va fi unul scăzut, recuperarea decurgând mai ușor decât în cazurile în care nu s-au respectat toate etapele.
În dorința de a afla mai multe informații despre protocolul acordării primului ajutor pentru militarii ucraineni, cât și despre munca celor care fac posibile aceste salvări din prima linie, jurnaliștii Podul.ro au vizitat un punct de stabilizare aflat nu departe de Bakhmutul distrus de bombardamente, unde am intervievat un chirurg și un echipaj ce activează zilnic pe o mașină de evacuare medicală. Vă invităm să citiți și să distribuiți articolul. De asemenea, mai jos, puteți parcurge un video exclusiv și explicativ realizat în interiorul acestui punct de stabilizare:
(Sursa foto: arhiva Podul.ro)
Ce este un punct de stabilizare
Un punct de stabilizare este o componentă a unei unități medicale militare ce funcționează în cadrul unei anumite brigăzi de asalt. E situat aproximativ în aceeași zonă în care militarii brigăzii desfășoară misiuni de luptă.
Punctul de stabilizare pe care l-am vizitat este folosit la comun de Brigada 80 separată de asalt aeropurtat, Brigada a 3-a separată de asalt, Brigada 22 Mecanizate separate și Brigada Comună de Asalt a Poliției Naționale ”Lyut”. Volumul de muncă e uriaș.
Punctul are aproximativ 20 de angajați. În general, ei locuiesc aici.
(Sursa foto: arhiva Podul.ro)
De obicei, medicii lucrează în ture, dar totul depinde de numărul răniților și de gravitatea plăgilor. Deseori se întâmplă să fii nevoit să lucrezi continuu întreaga noapte.
Principala sarcină a personalului medical de aici este aceea de a stabiliza starea răniților pentru a putea fi transportați la spital. Timpul petrecut într-un astfel de punct depinde în special de capacitatea de a ridica răniții într-un vehicul de evacuare medicală, dar de obicei nu este mai mult de o zi.
”În zilele noastre există oportunități mari de a salva vieți. De exemplu, există echipamente pentru transfuzii de sânge și raze X, acestea fiind cu mult mai eficiente decât un magnet în ceea ce privește detectarea resturilor rămase în corp”, ne-a explicat Ulyana, șefa serviciului de relații publice al Brigăzii 80.
(Sursa foto: arhiva Podul.ro)
”La nevoie, toți sunt salvați aici”
De regulă, în acest punct de stabilizare se oferă asistență medicală exclusiv militarilor, însă au fost și cazuri când au ajutat civili.
”Odată, niște mașini ale voluntarilor străini au fost lovite de un lansator de grenade anti-tanc. Bineînțeles, răniții au fost aduși aici. La nevoie, toți sunt salvați aici. Am avut chiar și un câine căruia i-am bandajat o lăbuță”, ne-a relatat Ulyana.
Medicii de front pot fi persoane care nu au avut nici cea mai mică legătură cu medicina în viața civilă, dar care au urmat cursuri privind îngrijirea de urgență. Acordarea primului ajutor devine din ce în ce mai aplicată pe măsură ce răniții ajung în mașina de evacuare medicală și în punctul de stabilizare. În foarte multe dintre cazuri, accentul se pune pe oprirea sângerării masive în așa fel încât răniții să-și păstreze cât mai mult posibil membrul, încercându-se evitarea amputărilor. De asemenea, numeroase cazuri presupun drenarea plămânilor dacă există lichid sau aer acolo.
(Sursa foto: arhiva Podul.ro)
Limitările
”Oferim asistență urgentă calificată, dar avem și unele limitări. De exemplu, nu putem efectua operații la în zona abdomenului”, ne-a explicat Yuri, chirurgul Brigăzii 80.
Un medic de urgență al Brigăzii a 3-a ne-a relatat că, nu mai devreme de zilele trecute, a ridicat cu mașina de evacuare un militar cu plăgi de gloanțe într-un plămân și în cavitatea abdominală. Din punct de vedere legal, medicii de front nu au voie să opereze în zona abdomenului. În astfel de cazuri, tot ce se poate face este oprirea sângerării abundente și transportarea rapidă la un spital. De obicei, mașina de evacuare e dotată cu toate echipamentele necesare pentru resuscitarea și stabilizarea răniților.
(Sursa foto: arhiva Podul.ro)
În vehiculul blindat de evacuare
Jurnaliștii Podul.ro au avut ocazia de a intra în vehiculul blindat de evacuare folosit de Brigada a 3-a separată de asalt. Mașina aceasta străbate zilnic drumul dintre moarte și viață. Dispune de dotări și echipamente pentru transfuzii de sânge. Există mai multe ventilatoare care pot funcționa chiar dacă mașina se defectează.
Echipajul e format din trei persoane – șoferul și medicii sau paramedicii. Numărul de răniți ce pot fi transportați în aceeași cursă depinde foarte mult de gravitatea rănilor suferite. Este crucial ca medicii să poată acorda tuturor atenția cuvenită. Firește, spitalele la care vor fi transportați diferă în funcție de natura rănilor.
”În medie, cu mașina asta transportăm aproximativ cinci răniți pe zi. Dar totul ține de situație, de evoluții. Fiecare zi e diferită. Uneori, la o primă vedere, rănile pot părea nesemnificative, pentru că luptătorul nu sângerează vizibil, dar, de fapt, are hemoragie internă. Astfel de cazuri sunt foarte grave”, ne-a explicat un medic al Brigăzii a 3-a, care poartă indicativul ”Dandy”.
(Sursa foto: arhiva Podul.ro)
Comoțiile cerebrale
La fel de înșelătoare poate fi o rană la cap suferită din pricina suflului unei explozii – o comoție cerebrală. La urma urmei, de multe ori, consecințele comoțiilor cerebrale sunt invizibile imediat după. În timp, acestea se fac simțite prin deteriorarea auzului, a vederii, prin exacerbarea bolilor cronice și așa mai departe.
”După o comoție cerebrală, dacă nu e acordată imediat o asistență corespunzătoare, în jumătate de an vor exista consecințe grave pentru cap. În funcție de gradul, de amploarea acesteia, după o comoție cerebrală, militarii trec printr-o spitalizare de 5-7 zile. Apoi urmează o perioadă în care trebuie să facă cât mai puțină activitate fizică. În fine, acest diagnostic nu este aproape niciodată anulat, pentru că toată lumea are acum comoții”, ne-a precizat chirurgul Yuri.
Tipurile de răni
În urmă cu aproximativ un an, ”Walter” (38 ani) și medicul de urgență ”Dandy” (28 ani) s-au alăturat ca voluntari Brigăzii a 3-a de asalt separat. Întrebați când le-a fost cel mai greu, cei doi ne-au relatat că cea mai dificilă perioadă a fost în timpul bătăliilor pentru Bakhmut.
Treptat, avertizează ei, tipurile de răni s-au tot schimbat. Cele mai multe plăgi erau cauzate de schije și gloanțe însă, în prezent, cele mai întâlnite răni sunt cauzate de explozii de mine, acestea soldându-se cu amputații traumatice ale membrelor. Asta pentru că, pe măsură ce armata ucraineană trece la ofensivă, rușii lasă în urmă largi zone minate.
”Dacă trupele noastre avansează bine, atunci rușii se acoperă intens cu foc, cum de altfel s-a întâmplat și astăzi. Inevitabil că sunt mai mulți răniți atunci când atacurile planificate continuă. În schimb, când băieții noștri rămân pe anumite poziții, evident că avem mai puțini răniți. Când obuzele sunt livrate rușilor, sunt din nou mai mulți răniți și așa mai departe”, a rezumat ”Walter”.
În luna în care chirurgul Yuri a activat la punctul de stabilizare, cel mai mare număr de răniți cărora le-a acordat simultan asistență medicală a fost de 12. Din moment ce era chirurg de urgență și în viața civilă, nu i-a fost foarte greu să se adapteze la noile realități.
(Sursa foto: arhiva Podul.ro)
”Cel mai greu este să vezi atât de mulți morți tineri”
”Înainte de asta, a existat și gunoi în viețile noastre, doar că acum s-au adăugat bombardamentele”, ne-au spus ”Dandy” și ”Walter”. În civilie, primul a fost paramedic iar cel de-al doilea a lucrat ca polițist.
”Dar cel mai greu este să vezi atât de mulți tineri morți… Ăsta e războiul. Îți dai seama că mâine s-ar putea să mori… Fiind aici, oricând ți se poate întâmpla și ție”, a punctat Walter.
În general, aproape toți cei care activează în acest punct de stabilizare au lucrat, înaintea invaziei rusești la scară largă, în domenii legate de medicină. Aici s-au adunat specialiști din diverse domenii: un chirurg cardiolog, un chirurg vascular, urologi, chirurgi pediatri, anesteziști, traumatologi și chiar un medic al echipei naționale de baschet a Ucrainei.
”Ca să înțelegeți, comandantul companiei noastre este unul dintre primii cei mai buni șapte medici chirurgi cardiologi din Europa. M-a operat pe cord, iar acum sunt sublocotenent”, ne-a zâmbit ”Walter”.
”În general, totul este diferit în armată. Poți fi un specialist bine cunoscut în viața civilă și aici să faci muncă de asistent medical”, a adăugat ”Dandy”.
”Toți adulții sunt oameni conștienți și știu de ce au venit aici”, a conchis ”Walter”.