Toate tunurile pe Guvernul de la Viena. Rareș Bogdan aduce în discuție reforma Tratatului UE și propune Bucureștiului să se folosească în diplomație de "logica mincinoasă a lui Nehammer": "Am putea controla minuțios, fără grabă, 2-3 zile, toate camioanele și trenurile cu destinația Austria"

Comentând duminică seară, la Digi24, informațiile conform cărora România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, liderul delegației eurodeputaților români din cadrul PPE, Rareș Bogdan, a declarat că o asemenea abordare reprezintă în prezent singura soluție ca răspuns la blocarea nejustificată a intrării țării noastre în Spațiul Schengen de către Guvernul de la Viena. 

Eurodeputatul PNL a reliefat că abordarea Austriei a prejudiciat România pe mai multe planuri, atât financiar, dar și în planul combaterii euroscepticismului. Pe cale de consecință, Rareș Bogdan a subliniat că România, printre altele, trebuie să utilizeze mai activ resorturile diplomației economice, de pildă folosindu-se de "logica mincinoasă a lui Nehammer legată de migranții ilegali": "Am putea controla minuțios, fără grabă, 2-3 zile, toate camioanele și trenurile cu destinația Austria, să nu scape cumva vreun migrant ilegal pe la granița României. Inclusiv trenurile cu țiței și produse petroliere". Europarlamentarul PNL a mai precizat în acest context că "nu mai puțin de 7% din PIB-ul Austriei" provine din afaceri prezente în România. 

Moderatoare: Reprezentanța României la NATO este cea care blochează această acreditare a reprezentanților Austriei. E aceasta cea mai bună strategie, acest șir de riposte, de șicane? 

Rareș Bogdan: Este singura soluție în acest moment. România a încercat timp de 9 luni, după momentul 8 decembrie, să caute toate formulele diplomatice și va continua să facă asta, dar trebuie să se tragă și un semnal. Atât timp cât președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European, președinta Parlamentului European, șase rezoluții, dintre care ultima votată cum rar se vede o rezoluție în Parlamentul European cu privire la intrarea României în Schengen... Sunt clare semnalele date cancelarului Nehammer de cancelariile europene și nu numai. Dacă semnalele trimise către cancelarul Nehammer și Guvernul de la Viena nu au avut efect, România trebuie să caute toate formulele pentru a încerca să-și atingă obiectivul. Vorbim despre două chestiuni importante: latura financiar-economică și latura ce ține de respectul de sine al românilor și de efectul pe care eșecul Schengen l-a avut în societatea românească și în reacțiile românilor vis-a-vis de Europa. În acest moment, subiectul Schengen nu mai este un subiect ce ține doar de România și de un eșec al unui guvern sau al unei puteri. Ține de o fragilizare a construcției europene, de o chestiune ce ar putea afecta extrem de grav, din perspectiva alegerilor europarlamentare și a jocului politic de anul viitor. Asta pentru că după 8 decembrie - o dată fatidică în ceea ce privește reacțiile populației României în fața euroscepticismului, respectiv a eurooptimismului - s-au întâmplat două lucruri extrem de grave. Timp de 15 ani, România a fost țara cu poporul cel mai eurooptimist, alături de alte două țări. România a fost permanent în top 3 din 28, respectiv 29 de țări când era și Marea Britanie. Aveam toate motivele să fim și le avem în continuare. În continuare 2,3 miliarde de euro intră doar în subvenția directă pe agricultură la 830 de mii de fermieri români, bani fără de care peste 530 de mii dintre ei ar intra în faliment. Pe lângă asta, dezvoltarea marilor comunități, marilor orașe, dezvoltări de școli, infrastructură rutieră, feroviară, școlară, spitalicească cu bani europeni pălește în fața unei chestiuni care a creat o emoție colectivă ce a dus în 9 luni de zile, pe toate cercetările sociologice, de la o națiune de eurooptimiști, la o națiune de eurosceptici. 

Moderatoare: Ați vorbit despre faptul că România ar putea să înceapă niște controale extrem de amănunțite atunci când vine vorba despre tirurile care vin dinspre Austria. 

Rareș Bogdan: Din cauza acestei situații pe care am prezentat-o pe scurt - dar o să vin la dvs. să o prezint pe larg, cu date concrete, cu cercetări sociologice pentru a vedea mutațiile de comportament pe care populația României le-a avut și le are la adresa Europei, foarte periculoase în perspectiva alegerilor și în perspectiva a ceea ce-și dorește să facă România la nivel european - este clar că România trebuie să găsească soluții diferite de calea diplomatică, pe care să le utilizeze pentru a încerca să convingă Austria, prin toate modalitățile posibile, să își schimbe atitudinea. 

Moderatoare: Așteptarea care este, ca Austria, sătulă de piedicile pe care i le pune România, să spună într-o zi "Gata, e momentul ca România să intre în Schengen"? 

Rareș Bogdan: Opinia publică austriacă, respectiv marile instituții media din Austria sunt împotriva felului în care joacă cancelarul Nehammer. Propriul partid nu are susținerea neapărată a șefului delegației parlamentarilor austrieci, sau o parte dintre leadership-ul partidului. De asemenea, această politică pe care cancelarul Nehammer a dus-o după blocajul României nu a adus un plus în alegeri. 

Moderatoare: Asta e treaba cancelarului. România nu are nicio treabă cu politica pe care o desfășoară acesta. Eu vă întrebam dacă vor fi rezultate rapide. 

Rareș Bogdan: În momentul acesta, România trebuie să își diversifice modalitățile de joc extern. Ceea ce face delegația noastră la NATO este foarte bine, pentru că e un semnal tras. Asta înseamnă că vor urma presiuni ale oficialilor NATO, ale oficialilor americani, britanici și europeni asupra cancelariei de la Viena. În afara de asta, trebuie uzat de diplomația economică. Când ai o țară care are nu mai puțin de 7% din PIB provenit din afaceri prezente în România, ele nu trebuie blocate, dar trebuie făcute parteneriate. 

Moderatoare: Iar la rândul lor să exercite presiuni. 

Într-un editorial redactat pentru Mediaflux, Rareș Bogdan a vorbit pe această temă și despre necesitatea reformei Tratatului Uniunii Europene, pentru ca Parlamentul European să primească mai multe resorturi în plan decizional. 

Redăm integral editorialul liderului liberal: 

"Dacă mai are nevoie cineva de o dovadă a urgenței reformei Tratatului Uniunii Europene, să privească încă o dată către blocarea de către Austria a accesului României în Spațiul Schengen.

Chiar dacă lucrurile ar trebui să fie simple, în economia politică europeană democrația e un lucru complicat, căci distanța cea mai scurtă dintre două puncte nu este linia dreaptă.

Iată de ce: Parlamentul European, cea mai legitimă instituție a UE, deoarece este rezultatul votului direct, a adoptat numeroase rezoluții care cer aderarea de urgență a României și Bulgariei. Nu în van, nu către Sfântul Duh, ci adresate Comisiei Europene, cu solicitarea imperativă ca aceasta să ceară Consiliului UE, un fel de «Cupolă», rezolvarea fără întârziere a unei situații rușinoase, sfidătoare la adresa cetățenilor.

Dar, deși eurodeputații reprezintă circa 450 de milioane de cetățeni și sunt aleși de 165 de milioane de alegători (al doilea cel mai mare electorat din lume), funcția legislativă e împărțită cu Consiliul UE și Comisia, căci așa este Tratatul. Și chiar dacă Parlamentul are o legitimitate mai presus de îndoială, nu are control asupra inițiativei legislative și trebuie să-și negocieze poziția de fiecare dată. Dar nu are ultimul cuvânt.

Nu poate înainta propriile legi, iar cele pe care le poate avansa sunt cu titlu de recomandare.

Dacă vocea cetățeanului chiar contează, un nou Tratat al UE, care să corecteze o anomalie și să dea Parlamentului putere reală de decizie, devine o prioritate. Mai ales că, după ceea ce s-a numit «Conferința privind viitorul Europei» a rezultat clar că populația UE își dorește o reprezentare mai practică, mai eficientă, o dovadă că cineva îi ascultă vocea, aspirațiile, îi cunoaște planurile și le pune în practică.

În mod ironic, eurodeputații austrieci susțin aderarea României la Schengen, cancelarul Karl Nehammer are alte interese. Nu le va scrie în memorii, căci ar trebui să-și devoaleze simpatiile intime. Iar dacă ar face-o, ghinion, căci cine să îndrăznească să suspende fondurile din PNRR-ul austriac?

Iar Tratatul nu prevede eliminarea din UE. Chiar dacă ar prevedea, există teoria că trebuie să-ți prietenii aproape, iar dușmanii și mai aproape. Chiar dacă te sufocă? Chiar, căci oricum, nu le poți arăta ușa.

În lipsa unei diplomații economice eficiente, un concept pe care alte state îl aplică de mult, cu succes, României nu-i mai rămâne decât să spere că într-o zi, cuprins de remușcări, Nehammer va ridica piciorul de pe frână.

Dar în acest timp, să ne gândim, o secundă, că Parlamentul ar căpăta puterea de a decide. E clar, aderarea s-ar produce în secunda următoare.

Ceva, însă, îmi dă frisoane, și am spus-o în plen acum un an: dacă din iulie 2024, jumătate dintre eurodeputați vor fi extremiști? Cu acest coșmar viu, sumbru, putem trăi? Nu putem, căci acest coșmar continental este tot ce își dorește Vladimir Putin. Planul său ideologic conține o Românie măcinată de euroscepticism, cetățeni depresivi care înjură Bruxelles-ul, manipulați de circari fără Dumnezeu. O populație căreia îi tremură genunchii, abonată la sărăcie, fără bani europeni, este tot ce își dorește în România.

Ce-am mai avea de făcut pentru a adera la Schengen, dacă nu putem să ne bucurăm de ajutorul atâtor companii austriece cu cifre de afaceri colosale în România?

Am putea, de pildă, să ne folosim de logica mincinoasă a lui Nehammer legată de migranții ilegali.

Am putea controla minuțios, fără grabă, 2-3 zile, toate camioanele și trenurile cu destinația Austria, să nu scape cumva vreun migrant ilegal pe la granița României. Inclusiv trenurile cu țiței și produse petroliere".