Vicepreședintele partidului Alternativa Dreaptă, Daniel Uncu, atrage atenția asupra unui mecanism propagandistic utilizat inclusiv de simpatizanții AUR, care cer "dovezi", ce sunt de cele mai multe ori "efectiv imposibil de obținut", care să demonstreze "abjecția celui înfierat", în acest caz particular fiind vorba despre președintele hoardei auriste, George Simion.
Concret, atunci când este adus pe tapet subiectul întâlnirii președintelui AUR, George Simion, cu un agent rus din FSB, în 2011, la Cernăuți, respectiv subiectul cu caracter mai generalist al pro-rusismului hoardei auriste, simpatizanții partidului în cauză cer imediat dovezi concrete cu caracter de document, deși acestea, ținând mai ales de sfera serviciilor de informații, sunt mult mai dificil de obținut și expus publicului.
Redăm declarația liderului AD:
"Se folosește în spațiul războiului propagandistic o abordare-emblemă a cohortei de afini și/sau autori ai narațiunii pro-AUR, pro-Securitate, pro-Putin, pro-ceaușism, pro-comunism și, în aceeași măsură, a narațiunii corecte politic a Noii Stângi. Eu o numesc «abordare spre rupere de gură» carevasăzică.
Ea constă în interogația sulfuroasă, venită din partea propagandiștilor profesioniști și/sau amatori, prin care se solicită... producerea de «dovezi» scrise (!), documente (!), fotografii (!), etc. care de cele mai multe ori sunt efectiv imposibil de obținut, care să demonstreze abjecția celui înfierat. Motivele sunt evidente. Lupta, de multe ori deznădăjduită, care continuă și în zilele noastre, a CNSAS, spre exemplu, exact în speța obținerii de astfel de documente referitoare la cohorta de securiști, colaboratori și turnători ai fostei Securități, ai SIE și ai serviciilor secrete ale Armatei din România comunistă este emblematică în acest sens. Iar, cei care invocă asemenea «dovezi scrise» știu foarte bine sau măcar intuiesc două lucruri:
1. Pot, în acest mod, să decrediblizeze orice evidență, orice fapt constatat sau/și acțiune de notorietate publică;
2. Nu acceptă niciun fel de declarație de martor în acest sens, în ciuda faptului că întregul sistem de justiție mondial și autohton se bazează fundamental pe declarații de martori în decursul demersului procesual. Cu atât mai mult, asemenea declarații incumbă un grad de validitate mai mult decât rezonabil în spațiul public, atunci când ele provin de la mai multe surse (două, trei, etc.) autorizate.
Înarmați cu aceste două «argumente», indivizii speră să producă cel puțin o stare dubitativă referitoare la calitatea execrabilă a celor pe care astfel îi susțin.
În cazul lui Jorjica Aurică, mizând pe acest tip de abordare construită a produce dubii, așadar, declarațiile publice venite de la șeful serviciilor secrete ucrainiene, de la fostul premier al R. Moldova și de la fostul ministru al apărării al R. Moldova sunt desconsiderate și ignorate. Cu atât mai mult cu cât SRI și SIE autohtone tac mâlc, din rațiuni pe care personal le consider pur electoraliste - o dovadă în plus în ceea ce mă privește, a implicării serviciilor secrete indigene în viața politică de la noi.
Evident, asistăm astfel fie la o formă de prostie crasă a aplaudacilor de acest fel, fie la ticăloșie voluntară".