"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Ministra Justiției Alina Gorghiu și ministra Culturii Raluca Turcan au anunțat întreprinderea unor demersuri destinate transformării Fortului 13 Jilava într-un muzeu care să scoată în evidență ororile comise de comuniști în cadrul procesului ce a avut ca scop exterminarea deținuților politici.
"PNL e dator să găsească soluții pentru prezervarea memoriei victimelor comunismului. Ne dorim ca Fortul 13 să devină muzeu.
Fortul 13, Jilava, este un monument istoric extrem de valoros pentru memoria colectivă. Este și un simbol al represiunii comuniste, dar și un «reminder» constant să nu repetăm greșelile trecutului și despre importanța drepturilor omului. De aceea, este obligatoriu să investim în prezervarea acestui loc. Transformarea Fortului 13 într-un muzeu despre ororile comunismului este obligatorie.
Împreună cu președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, ministra Culturii, Raluca.Turcan, respectiv alți parteneri instituționali, vom căuta soluții pentru a avea un muzeu la Fortul 13", a declarat Alina Gorghiu.
"Am vizitat, astăzi, Fortul 13 de la Jilava, un loc încărcat de istorie, dar marcat profund și recunoscut ca loc al represiunii comuniste care l-a transformat într-un centru de exterminare a deținuților politici.
Acest loc are o importanță deosebită pentru memoria noastră colectivă și ar trebui valorificat și pus în circuitul cultural. Fortul 13 este monument istoric, iar un muzeu care să-i fie dedicat în integralitate, abordând toate tematicile și perioadele istorice prin care clădirea a trecut, cu precădere perioada comunistă, este o inițiativă necesară.
Din acest motiv, am deschis dialoguri cu președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, cu ministra Justiției, Alina Gorghiu, cu Alexandru Groza, directorul Muzeului Ororilor Comunismului în România, instituție subordonată Ministerului Culturii, și cu Administrația Națională a Penitenciarelor pentru a consolida și pune în valoare monumentul istoric prin identificarea unor surse de finanțare în vederea refacerii structurale și amenajării muzeale a Fortului.
Până în prezent, au fost identificate mai multe probleme, printre care unele de proprietate sau de natură tehnică, rezultate din degradarea construcției, dar și unele care implică separarea fizică dintre muzeu și spațiul penitenciarului. În ciuda acestora, mă voi implica în încercarea de a transforma acest loc într-un muzeu dedicat istoriei dureroase a Fortului 13 de la Jilava, cu punerea în evidență a ororilor pe care regimul comunist le-a comis aici, moștenire ce trebuie lăsată viitoarelor generații.
Construit la ordinul Regelui Carol I ca parte din sistemul de apărare a Bucureștiului împotriva unui eventual atac otoman, Fortul 13 a intrat în conștiința publică în a doua jumătate a secolului XX ca penitenciar în care, din 1944 şi până în 1964, au fost încarcerați, în condiții insuportabile, adversari ai regimului comunist. Acolo, la zeci de metri sub pamant camerele de tortură păstrează urmele terorii comuniste. Astfel, pe unele cărămizi, încă se mai pot observa inscripțiile deținuților, majoritatea intelectuali, și rugile acestora de a supraviețui crâncenelor chinuri cărora erau supuși.
Istoria neagră a acestui loc a continuat până în decembrie 1989, când 63 de manifestanţi arestaţi de pe străzile Bucureştiului în timpul Revoluției au fost arestați, bătuţi, urcaţi în dube şi aduşi la Jilava, într-o încăpere de 15 metri pătrați.
În prezent, clădirea aparține Administrației Naționale a Penitenciarelor din Cadrul Ministerului Justiției și adăpostește depozite și magazii anexe Penitenciarului Jilava", a precizat Raluca Turcan.
Podul.ro a semnalat în repetate rânduri că, în anumite perioade, Fortul 13 Jilava nu a mai putut fi vizitat, mari porțiuni ale închisorii fiind inundate și pline de nămol, existând și riscul unor prăbușiri. De asemenea, numeroasele dependințe ale Jilavei și spațiile aferente, cum este Valea Piersicilor, de exemplu, unde se află zidul execuțiilor și gropile comune, sunt în totală paragină.
