"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În articolul precedent am analizat gesturile și declarațiile Papei Francisc în contextul războiului ruso-ucrainean, reliefând lobby-ul său indirect în favoarea intereselor Rusiei – detalii AICI.
Un exemplu a fost declarația lui Francisc din 30 iulie, când a ieșit la rampă și a solicitat Rusiei să reînnoiască acordul privind cerealele la Marea Neagră, acord ce a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile sale maritime, în ciuda războiului.
S-ar putea să vi se pară o mare scofală că Papa s-a adresat Federației Ruse în această problemă, însă e bine să înțelegeți că reluarea acordului este o dorință a conducerii politice de la Kremlin.
Amintim că, la 17 iulie, Federația Rusă s-a retras din acordul vizând cerealele, precizând că va transporta mărfuri militare cu navele din Marea Neagră.
La rându-i, Uniunea Europeană a anunțat că este pregătită să exporte aproape toate cerealele ucrainene cu ajutorul unor ”rute de solidaritate”. După aceea însă, s-au tras tot soiul de semnale de alarmă privind faptul că invadatorii ruși pot bloca aceste rute alternative.
În realitate, există din ce în ce mai puține opțiuni pentru companiile de transport maritim care caută soluții de livrare a cerealelor ucrainene pe piețele mondiale. Pe cale de consecință, primele de asigurare sunt pe cale să devină prohibitiv de scumpe pentru amatori.
Ministrul rus adjunct al Externelor – Serghei Vershinin – a susținut că memorandumul din 22 iulie 2022, care stă la baza acordului pentru cereale de la Marea Neagră, rămâne valabil, întrucât nici Rusia, nici ONU nu au anunțat încetarea acestuia. De asemenea, el a încercat să justifice retragerea Rusiei din acord, acuzând trupele ucrainene că ar folosi coridoarele destinate exportului de cereale pentru a desfășura ”atacuri teroriste”.
Prin astfel de petarde aruncate public, Ministerul rus al Externelor încearcă că acrediteze ideea că Federația Rusă ar fi încă parte de drept a acordului, în ciuda retragerii sale din această înțelegere. Miza Kremlinului este aceea de a lăsa un canal deschis pentru modificarea actualului acord privind cerealele, dar asta numai în conformitate cu dorințele lui Putin, în realitate neintenționând să demareze negocieri pentru un nou acord.
Pe 19 iulie, iată că Putin a înaintat o serie de cereri pentru revenirea Rusiei la acord, dintre condiții enumerăm: conectarea Rosselhozbank la SWIFT, reluarea furnizării de mașini agricole, piese de schimb și servicii pentru Federația Rusă, deblocarea activelor străine și a conturilor companiilor ruse legate de producerea și transportul alimentelor și îngrășămintelor.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a grăbit să confirme teza lui Putin, insistând că Rusia va reveni în acordul privind cerealele dacă statele occidentale vor respecta condițiile Kremlinului.
Având în vedere toate cele de mai sus, e indubitabil că intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurilor portuare ucrainene, atacuri ce amenință cu o escaladare a conflictului la Marea Neagră, are scopul de a forța Occidentul să accepte tacit condițiile Rusiei.
În replică, partea ucraineană a anunțat că va considera toate navele care călătoresc către porturile rusești și către cele din teritoriile ocupate ca fiind purtătoare de arme, Ministerul Apărării de la Kiev lăsând să se înțeleagă că ucrainenii au capacitatea de a scufunda aceste nave.
Deja pe 4 august, în Marea Neagră, lângă Novorossiysk, ca urmare a unui atac declanșat de dronele navale ucrainene, ”Olenegorsky gornyak” – marea navă rusească destinată debarcărilor – a fost avariată, motiv pentru care a fost evacuată de urgență în port.
Cu toate acestea Moscova continuă să-și urmărească planul, încercând să excludă Ucraina de pe piața globală a cerealelor.
Qatarul – a sugerat Putin – ar trebui să plătească Rusiei pentru furnizarea de cereale Turciei, urmată de livrări către țările care au nevoie de cereale. Dar părțile au abandonat această idee. Să ne amintim că, în cursul anului trecut, Rusia a făcut propunerea de a furniza 1 milion de tone de cereale ”în condiții preferențiale” pentru Africa. Apoi, Qatarul și Turcia au depus eforturi însumate pentru a eșua acest plan.
E previzibil că Federația Rusă va repune pe tapet acea propunere. Cerealele pe care le oferă sunt furate efectiv din Ucraina.
Totuși, eșecul acordului privind cerealele (eșec premeditat chiar de Rusia) a reușit să înfurie guvernele unor state africane, întrucât prețurile la alimente au crescut după momentul 24 februarie 2022. Bunăoară, oficiali din Kenya au catalogat acțiunile Rusiei drept ”un cuțit înfipt în spate, care a afectat în mod disproporționat țările africane”.
Modul în care jonglează cu acordul privind cerealele este un exemplu ilustrativ al manierei în care Putin șantajează zone mari ale planetei, în special statele africane, cu foametea organizată, ducând mai departe odioasa moștenire stalinistă.
Nu uitați că, pe când se numea Uniunea Sovietică, Rusia a provocat Holodomorul, care și-a atins cumplitul apogeu în 1932-1933. Ca urmare, aproximativ 10 milioane de ucraineni au fost uciși. Rusia nu a fost niciodată trasă la răspundere pentru aceste crime în masă. Abia după începutul invaziei rusești la scară largă, lumea și-a amintit despre oroarea Holodomorului, care a fost un genocid dirijat al națiunii ucrainene.
De-a lungul deceniilor, criminalii de la Kremlin au făcut totul pentru a ascunde numărul real al victimelor. Nici acum nu cunoaștem totalul acestora – nu-l vom cunoaște niciodată. În Ucraina nu a fost făcută publică niciodată o cifră clară privind amploarea acestui genocid – de altfel, de la an la an aceste cifre se tot schimbă, ba uneori chiar scad, având în vedere munca fructuoasă pe care agenții ruși o fac în politica ucraineană.
(sursa ilustrație deschidere: Financial Times)
