Astăzi vom lua în considerare un subiect foarte sensibil – modul în care religia e uzitată ca instrument al politicii.
Sub conducerea vechiului KGB-ist Vladimir Gundyaev (aka Patriarhul Kirill), Biserica Rusă a devenit un proiect al FSB, asta după ce, de-a lungul deceniilor, va fi fost un proiect stalinist închinat imperialismului rusesc. Decenii în șir, așa-zisa Patriarhie a Moscovei a difuzat cea mai mizerabilă propagandă kremlinopată, împroșcând toate narațiunile anti-occidentale, totodată impunând propaganda rusă în țările ce continuă să-și ia ”lumina” de la Patriarhia Moscovei. Indiferent de statele în care activează, clericii ce răspund la ordinele Kremlinului sunt obligați, prin chiar fișa postului, să ofere informații serviciilor secrete rusești.
Acum, haideți să ne concentrăm și asupra modului în care criminalul în masă Vladimir Putin reușește să facă lobby Rusiei, uneori prin intermediul unor figuri ce se bucură de notorietate pretutindeni, cu atât mai mult în cadrul statelor UE și NATO. Din păcate, printre acestea se numără și actualul cap al Bisericii Catolice – Papa Francisc.
Oare e posibil ca o persoană care ar trebui să fie ”de partea binelui și a păcii” să susțină obiectivele invadatorilor ruși?, vă veți întreba. Desigur, Papa Francisc nu exprimă această poziție în mod direct, iar din punct de vedere ”tehnic”, mesajele pe care le emite sunt ”pentru pace”. Totuși, dincolo de declarațiile populiste făcute în jurul laitmotivului ”să fie pace” și dincolo de susținerea generalistă ”cei responsabili să fie pedepsiți”, Papa nu a făcut și nici nu face clarificări cu privire la cine este vinovat pentru această stare de lucruri. De asemenea, Papa NU a condamnat public acțiunile barbare ale armatei și conducerii ruse.
În schimb, a se observa că Papa Francisc are obiceiul de a pune semnul egal între Ucraina și Rusia, adică pune victima și agresorul pe aceeași treaptă, statuând o echivalență mincinoasă și blamabilă din orice perspectivă etică.
Un exemplu ilustrativă e declarația Papei de anul trecut, emisă chiar cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei, când a găsit de cuviință să o invoce pe fiica ideologului kremlinopat Alexandr Dughin, Daria Dughina, care a fost aruncată în aer lângă Moscova. Capul Bisericii Catolice a apreciat că Dughina a fost ”o victimă nevinovată a războiului”.
După audiențele de la Vatican, Francisc s-a adresat ”iubitului popor ucrainean, care suferă de ororile războiului de 6 luni”, comentând că ”oamenii nevinovați plătesc pentru nebunie”, în acest context amintind de Dughina – o propagandistă care a susținut în mod deschis războiul genocidar împotriva Ucrainei (ea nu era o ”civilă”, ci o combatantă hibridă a acestui război rusesc).
Ulterior, pe 9 noiembrie 2022, Papa a spus că războiul din Ucraina nu poate fi rezolvat ”cu ajutorul logicii infantile a armelor” și a făcut apel la dialog / negocieri. În acel moment, Ucraina cerea cu disperare arme de la partenerii occidentali, iar Rusia săvârșea crime de război în timp ce solicita, cu fățărnicie, dialog / negocieri.
”Sunt impresionat de cruzimea care nu este inerentă poporului rus, poate pentru că poporul rus este un popor grozav. Aceasta este brutalitatea mercenarilor, a soldaților care merg la război pentru aventuri… Prefer să mă gândesc la asta. Pentru că am foarte mult respect pentru poporul rus, pentru umanismul rusesc. Amintiți-vă de Dostoievski, care încă ne inspiră pe noi creștinii să gândim într-un mod creștin”, a spus Francisc în același discurs.
Totodată, Papa a subliniat că iubește foarte mult atât poporul ucrainean cât și pe cel rus. ”Am fost prins între două națiuni pe care le iubesc. Sfântul Scaun a avut multe întâlniri confidențiale, multe rezultate bune”, a adăugat el.
La rândul său, ambasadorul ucrainean la Vatican – l-am numit pe Andriy Yurash – a remarcat că e suficient să vizitezi Ucraina pentru a vedea cu ochiul liber consecințele ”umanismului” rus.
Pozițiile emise de Papa Francisc au ridicat din ce în ce mai multe întrebări. Anul trecut, în cadrul unui interviu cu Francisc, un jurnalist al revistei iezuite ”America” i-a transmis acestuia că mulți americani se întreabă de ce Suveranul Pontif evită să critice Rusia în mod direct pentru agresiunea săvârșită în Ucraina, spunând în schimb generalități despre necesitatea încetării războiului.
Papa Francisc a răspuns: ”Când vorbesc despre Ucraina, vorbesc despre un popor-martir. Dacă există un popor martir, înseamnă că există unul care îi chinuiește. Când vorbesc despre Ucraina, vorbesc despre cruzime, pentru că am multe informații despre brutalitatea trupelor care se ciocnesc. În general, cei mai violenți sunt probabil cei care sunt din Rusia, dar nu aparțin tradiției ruse, de exemplu cecenii, buriații și așa mai departe… Cel care atacă este statul rus. Asta se înțelege. Uneori încerc să nu precizez, ca să nu jignesc, ci mai degrabă să condamn în general, deși se știe pe cine judec. Nu am dat niciodată nimănui ocazia să creadă că ascund o agresiune. Aici, în această sală, am primit o delegație din Ucraina, de la guvern, de trei sau patru ori. Și lucrăm împreună. De ce nu-l numesc pe Putin? Pentru că nu este necesar, deja se știe.”
De-a lungul timpului, Papa Francisc aflându-se sub presiunea societății și a presei, se poate remarca o evoluție a opiniilor sale. El a admis că a da arme Ucrainei este moral, pentru că se apără. Cu toate acestea, a continuat să pună semnul egal între violator și violat.
”Ajută-l pe iubitul popor ucrainean în drumul spre pace și aruncă lumina Paștelui asupra poporului rus”, a spus Francisc în mesajul său de Paște transmis către întreaga lume, la 9 aprilie.
Cu câteva zile înainte, Vaticanul amintise mărturia unui tânăr ucrainean care s-a refugiat în Italia după ocupația rusă a Mariupolului și mărturia unui adolescent rus al cărui frate soldat a murit în cursul invaziei.
Totodată, anul trecut, în cadrul procesiunii Drumului Crucii, câțiva nativi din Ucraina și Rusia au purtat împreună o cruce. Mulți participanți și-au manifestat indignarea în fața acestui gest.
În plus, Papa Francisc continuă să facă lobby, într-un fel sau altul, pentru soluționarea unor chestiuni ale căror frâie se află oricum în mâna Kremlinului. De exemplu, la 30 iulie, el a cerut Rusiei să reia acordul de cereale la Marea Neagră, fapt ce a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile sale, în ciuda războiului.
”Fac un apel la frații mei, autoritățile Federației Ruse, pentru ca inițiativa Mării Negre să fie restabilită, iar cerealele să poată fi transportate în siguranță”, a spus Francisc.
Acesta este de fapt planul Federației Ruse – anume de a se asigura că lumea întreagă o imploră, prin intermediul unor voci ilustre, să restabilească acordul privind cerealele. Restabilirea aceasta este dorită chiar de Rusia, dar numai în condițiile propuse de Putin, evident.
Să nu uităm nici că, în perioada 28-29 iunie, trimisul special al Papei, cardinalul Matteo Zuppi, a efectuat o vizită în Rusia, ca parte a misiunii Vaticanului de ”a realiza o pace dreaptă” în Ucraina. Deși a declarat public că misiunea sa la Moscova cu privire la războiul din Ucraina s-a concentrat pe probleme umanitare și nu a inclus nicio discuție privind un plan de pace, Zuppi a subliniat urgenta necesitate de a pune capăt violenței și de a respecta viața umană, punând un accent deosebit pe asigurarea bunăstării copiilor.
După aceea, în perioada 5-6 iunie, cardinalul Matteo Zuppi a vizitat Ucraina și a discutat cu președintele Zelenski, subiectul predilect fiind ”cooperarea umanitară în implementarea formulei de pace”. Care ”pace”?
Având în vedere toate circumstanțele, se pare că trimisul Papei a ascultat mai întâi poziția agresorului, iar apoi a prezentat Ucrainei condițiile acestuia.
Interesant este și că, în iulie anul trecut, într-un interviu acordat Reuters, Papa Francisc a anunțat că vrea să meargă la Moscova ca să discute cu Putin, ulterior urmând să vină la Kiev, pentru o întrevedere cu Zelenski. În pofida anunțului făcut public, Kremlinul nu a răspuns în niciun fel propunerii Suveranului Pontif. Drept urmare, Francisc și-a anulat și vizita pe care urma să o facă la Kiev. Asta în ciuda faptului că atât președintele Zelenski cât și primarul Kievului, Vitali Klychko, l-au invitat oficial pe Papă în capitala Ucrainei. Probabil că Putin a refuzat o întrevedere cu Papa pentru că nu avea sens să-și piardă vremea cu cineva care oricum nu-l deranjează cu absolut nimic, ba dimpotrivă.
Dacă veți analiza relațiile dintre Federația Rusă și Vatican veți realiza că pozițiile Papei Francisc nu-s întocmai surprinzătoare. Mai mult, o serie de surse neoficiale susțin că banii Rusiei nu sunt deloc străini de Banca Vaticanului.
La 28 aprilie 2023, Francisc a efectuat o vizită în Ungaria, unde s-a întâlnit în privat cu mitropolitul Ilarion (Alfeyev) al Budapestei și al întregii Ungarii. E bine de știut că acest individ a fost șeful Departamentului de Relații Externe al Patriarhiei Moscovei, motiv pentru care Ucraina a impus sancțiuni împotriva sa. Papa l-a îmbrățișat cu afecțiune. Cea mai recentă întâlnire dintre Papa Francisc și mitropolitul Ilarion avusese loc pe 22 decembrie 2021, la Vatican. Prima întâlnire a Papei cu Ilarion s-a petrecut la 20 martie 2013, chiar a doua zi după ce devenise conducător al Bisericii Catolice.
În luna mai a anului în curs, Francisc a anunțat că dorește să aibă o întâlnire cu Patriarhul Kirill. El a mai menționat că avusese o discuție de 40 de minute cu acesta, pe Zoom. Francisc a precizat că menține legătura cu Kirill și prin intermediul mitropolitului Anthony, care este noul șef al Departamentului pentru Relațiile Externe al Patriarhiei Moscovei.
Amintim un aspect indubitabil: în predicile și discursurile sale de după începutul invaziei rusești, vechiul KGB-ist Kirill a insistat, în mod obsesiv, că ”Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni”, acuzând statele occidentale că ar fi generat conflictul.
Finalmente, Rusia și Papa Francisc sunt apropiați și de antipatia lor față de Statele Unite. Papa are o viziune de stânga asupra lumii, este cunoscut pentru anti-capitalismul și anti-imperialismul său, cu mențiunea că parcă nu vede imperialismul Rusiei. În trecut a sugerat că niște structuri planetare ale răului ar fi forțat Rusia să lupte pe teritoriul Ucrainei. Iar asta este, desigur, o teorie conspiraționistă de un cretinism evident și de pe Lună, dar care coincide 100% cu acuzațiile propagandistice ale forțelor ruse și pro-ruse.