Sistemul teodosian funcționează, ca orice escrocherie, cu date simple

Concret: cine este decăzut din treaptă și dat afară de la o universitate pe motive etice, de pildă de la Craiova, este repus în treaptă și avansat didactic la Constanța. 

Cine are o bubă și nu este hirotonit în eparhia de care aparține, primește darul preoției tot la Pontul Euxin sau la filiala dorneană, la răcoarea munților. 

Cine are probleme cu anexarea Bisericii la butoniera politică, respins de luciditatea nesuferită a Patriarhului, găsește la Tomis multă înțelegere și sprijin. 

În fine, cine are bani și nu știe nici de unde sunt și nici ce să facă mai bine și mai util cu ei, tot acolo scapă de povară. 

Iar ca toate ticăloșiile să poată acoperi ticălosul însuși, pe mai marele lor, este fidelizat publicul. Ba cu o vorbă în răspăr la adresa autorităților, ba cu alta la adresa aceluiași Patriarh sau a Purtătorului său de cuvânt - "câinele" despre care vorbea alt prost -, ba cu rugăciuni spuse pe de rost, ba cu una sau cu alta, pe turlă, pe cisternă, în trăsură și pe jos, cam peste tot, mereu ca nou, abia ieșit din mare asemeni unui Neptun convertit brusc.

Trăgând linia de orizont, omul este nu doar toxic și nici măcar doar o rușine, dar normalizează în Biserică apucături, inclusiv academice, cu ale căror urmări o să avem mulți ani de furcă. Omul o să coboare cândva în criptă, dar gnomii vor bântui și vor da mai departe moștenirea nepieritoarei peninsule devenite între timp o veritabilă colonie a piraților.

Mă opresc. Corabia nebunilor intră în port.

Ahoi!