"Rusia lui Putin nu se află doar în război cu Ucraina, ci este în război cu creștinismul", preciza David Curry, președinte al ONG-ului Global Christian Relief, într-un editorial publicat de Fox News pe 16 iulie.
Pe parcursul editorialului, David Curry explică motivele pentru care Kremlinul atacă sistematic biserici, catedrale și alte lăcașuri de cult din Ucraina: "Simbolurile religioase au o valoare culturală și spirituală semnificativă pentru comunități. Deci, aceste atacuri constituie o încercare deliberată de a submina identitatea și moștenirea în timp ce demoralizează grupul vizat".
Analizând abordarea Bisericii Ortodoxe Ruse, David Curry scoate în relief că această structură, în frunte cu patriarhul Kirill, împărtășește o mare parte din vina pentru atrocitățile petrecute în Ucraina.
Pe final, acesta atrage atenția că Putin, Kirill și acoliții trebuie trași la răspundere penal de comunitatea internațională pentru războiul pe care-l duc împotriva religiei.
Redăm integral editorialul redactat de liderul ONG-ului Global Christian Relief:
"La începutul acestei veri, un consilier al primarului din Mariupol a precizat că soldații ruși au capturat Biserica Evanghelică Creștină Ucraineană Sfânta Treime a orașului. Preluarea unei biserici creștine ar putea părea ciudată la început. Ce amenințare ar putea reprezenta o biserică plină de bărbați, femei și copii care se închină? Dar, potrivit Institutului pentru Studierea Războiului, acest incident face parte dintr-o «campanie mai amplă de persecuție religioasă în Ucraina ocupată».
Deși acest fapt a trecut sub radar în presa americană, trebuie spus că Rusia a purtat o campanie brutală împotriva creștinilor și minorităților religioase din Ucraina.
Potrivit Institutului pentru Libertate Religioasă, aproape 500 de clădiri religioase, instituții teologice și locuri sacre din Ucraina au fost distruse, deteriorate sau jefuite de armata rusă de la începutul războiului. Rusia a ucis cel puțin 26 de lideri religioși în timp ce i-a închis și torturat pe mulți alții.
Soldații ruși amenință frecvent creștinii evanghelici din Ucraina, etichetându-i drept «spioni americani» și «dușmani ai poporului ortodox rus». Un soldat rus i-a transmis următoarele unui angajat al unui institut creștin din Ucraina: «Credincioșii evanghelici ca tine ar trebui să fie complet distruși… o simplă împușcătură va fi prea facil pentru tine. Trebuie să fii îngropat de viu».
În septembrie anul trecut, soldații ruși l-au reținut în timpul unei slujbe religioase pe Mykhailo Britsyn, un pastor din Melitopolul ocupat de ruși. Fapta comisă? Furnizarea de ajutor umanitar rezidenților locali care au fost strămutați din cauza războiului.
În Duminica Paștelui din acest an, armata rusă a atacat o biserică din orașul Nikopol, rănind doi civili. Atacurile țintite ca precum acesa constituie o încălcare gravă a libertății religioase și au determinat ISW să declare comportamentul Rusiei drept o campanie de genocid cultural.
Biserica Ortodoxă Rusă împărtășește o parte din vina pentru ceea ce s-a întâmplat. Liderii săi, inclusiv Patriarhul Kirill al Moscovei, au binecuvântat războiul și au ațâțat continuu brutalitatea militară prin retorica militantă îmbrăcată în limbaj religios.
Majoritatea creștinilor din Rusia aparțin Bisericii Ortodoxe Ruse, care consideră Biserica Ortodoxă a Ucrainei ca fiind nelegitimă. Kirill și alți lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse pariază pe invazia președintelui rus Vladimir Putin nu numai pentru a păstra imperiul Rusiei, ci și pentru a extinde raza de acțiune a Bisericii Ortodoxe Ruse în teritoriile cucerite.
Toate acestea ridică o întrebare: de ce ar risipi Rusia artilerie și energie prețioasă pe ținte și populații non-militare?
Bisericile sunt ceea ce analiștii militari numesc «ținte soft», ceea ce înseamnă că sunt de obicei expuse și au puțină, sau chiar deloc, securitate. Acest lucru le face o țintă ușoară de cucerit pentru o armată invadatoare. Dar doar pentru că poți ataca o structură, asta nu o face automat o țintă.
Ceea ce face o biserică o țintă soft atractivă este ceea ce reprezintă în inimile și mințile oamenilor. Simbolurile religioase au o valoare culturală și spirituală semnificativă pentru comunități. Deci, aceste atacuri constituie o încercare deliberată de a submina identitatea și moștenirea în timp ce demoralizează grupul vizat.
Kremlinul se autoetichetează «pro-creștin». În realitate, libertatea religioasă a scăzut semnificativ în Rusia de la sfârșitul anilor 1990. Protestanții, catolicii, musulmanii și alții se confruntă cu amenzi și repercusiuni pentru activitățile misionare «ilegale», în baza unor legi ambigue.
Departamentul de Stat al SUA a desemnat Rusia drept o țară cu o preocupare aparte pentru angajarea în încălcări sistematice continue ale libertății religioase.
Majoritatea societăților democratice prețuiesc și doresc să păstreze libertatea religioasă, recunoscând-o ca un drept inalienabil. Așa cum Curtea Penală Internațională a emis pe numele lui Putin un mandat de arestare pentru crime de război pe fondul deportării forțate a mii de copii ucraineni, comunitatea internațională trebuie să-i tragă la răspundere pe militarii și liderii bisericii Rusiei pentru războiul lor împotriva religiei. Sunt în joc nenumărate vieți, precum și piatra de temelie a democrației".