SONDAJ. VOTAȚI: Cine este cel mai popular român din Marea Britanie? Vă prezentăm 14 profiluri ale unor români de succes stabiliți în UK. După București și Chișinău, Londra e orașul locuit de cei mai mulți români, fiind urmat de Iași


SONDAJ. VOTAȚI: Cine este cel mai popular român din Marea Britanie? Vă prezentăm 14 profiluri ale unor români de succes stabiliți în UK. După București și Chișinău, Londra e orașul locuit de cei mai mulți români, fiind urmat de Iași

Peste 1 milion de români sunt stabiliți în Marea Britanie, iar mai bine de 500.000 dintre ei se află în zona metropolitană a Londrei. Mulți români trăiesc și în Birmingham, Coventry Manchester, Southampton sau Bristol. Potrivit europarlamentarului Rareș Bogdan (PNL), care a precizat că a obținut cifra de la oficialitățile de la Londra, în Marea Britanie sunt peste 1,4 milioane de români (detalii AICI).     

Comunitatea românească e a doua ca mărime din Regatul Unit, după cea poloneză, și a devenit cea mai numeroasă minoritate din Londra, ceea ce spune foarte multe. Poate că o să vi se pară ciudat să auziți asta, dar, după București și Chișinău, Londra este orașul locuit de cei mai mulți români, fiind urmat de Iași. În aceste condiții, până și ideea unui primar român ales în capitala Marii Britanii, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, nu mai pare chiar o fantasmagorie. E nevoie doar de timp. Și de persoana potrivită. 

La urma urmei, faptul că cea mai mare comunitate din zona metropolitană a Londrei e una românească reprezintă o performanță în sine, în condițiile în care, potrivit unui studiu realizat de platforma World’s Best Cities, Londra a fost desemnat cel mai bun oraș în care te poți afla în 2023 (detalii AICI), podiul fiind completat de Paris și New York. Clasamentul a fost realizat pe baza a șase mari criterii: locație, infrastructură, spații pentru socializare, prosperitate, expunere în social-media și educație. Londra a ocupat prima poziție în toate aceste categorii. Niciun oraș din România nu a fost inclus în top 100.

În general, comunitatea românească este bine integrată în societatea britanică din punct de vedere cultural, educațional și profesional.  Majoritatea cetățenilor români activează în sectoare deficitare ale pieței muncii (medici, asistenți medicali, asistenți sociali, agricultură, construcții, îngrijirea persoanelor în vârstă etc), alții sunt antreprenori, specialiști în domeniul financiar-bancar, IT-iști, arhitecți, artiști, profesori sau cercetători. Dimensiunea comunității românești este complexă – vorbim despre o lume în sine.    

În Regatul Unit sunt active multe asociații și organizații românești ale căror obiective vizează facilitarea integrării românilor în societatea britanică și păstrarea identității lingvistice și culturale românești (detalii AICI). Aceste organisme desfășoară deseori campanii de caritate destinate ajutării românilor aflați în impas, salvând vieți de copii și adulți sau ridicând locuințe pentru familii nevoiașe, asta dincolo de proiectele privind informarea și conștientizarea pe marginea unor probleme de interes pentru comunitate. Diaspora din Marea Britanie e într-o continuă creștere, are energie și resurse. Și-a dezvoltat anticorpi și-și cunoaște prioritățile. Asta dincolo de importantele sume de bani pe care le trimite în România, ajutând economia națională. 

Acestea fiind spuse, în cele ce urmează, Podul.ro vă propune un experiment inedit. Mai exact, vă vom prezenta, în ordine alfabetică, profilele a 14 români de succes care sunt stabiliți în Marea Britanie și care excelează în diverse domenii – de la antreprenori relevanți, unii conducând adevărate imperii financiare, până la patroni de restaurante, bucătari, manageri, influenceri, directori de ONG-uri, muncitori pe șantier, profesori, șoferi, jurnaliști  sau politicieni –, totodată invitându-vă să-i votați și să le comentați activitatea, în sondajul propus de noi, pentru a le stabili popularitatea de care se bucură printre românii din UK și din țară. Asta în condițiile în care unii dintre ei au avut sau au aspirații politice, iar comunitatea românească este din ce în ce mai implicată în politica administrațiilor locale. Vă invităm să votați sondajul și să citiți / distribuiți articolul.  

ATENȚIE! Se poate vota o singură dată / IP

 

1. Alina Balațchi Lupașcu și ”Romanian Women in the UK”

Originară din Suceava, Alina Balațchi Lupașcu s-a stabilit în Londra în urmă cu 20 de ani, de 17-18 ani implicându-se intens în activitatea comunității românești din Marea Britanie prin intermediul diverselor proiecte derulate de-a lungul ultimelor două decenii. Trecând prin toate etapele integrării sociale și profesionale în paradigma britanică, la rându-i dezvoltând diverse proiecte antreprenoriale de succes, Alina Balațchi Lupașcu (foto jos / sursa Facebook) și-a axat acțiunile în direcția ajutării românilor care vor un nou început în Marea Britanie. Finalmente, avea să înființeze organizația ”Romanian Women in The UK” al cărei principal obiectiv este acela de a le ajuta pe românce să se integreze profesional, însă problemele vizate de organizație aveau să sporească și să se diversifice de la o lună la alta, inevitabil, având în vedere complexitatea dimensiunii sociale a comunității românești. De notat că ”Romanian Women in The UK” a fost prima organizație de femei din Marea Britanie care a fost invitată să viziteze Parlamentul Britanic, primind distincții atât din partea guvernului de la Londra, cât și din partea guvernului de la București. 

În primăvara lui 2021, Alina Balațchi Lupașcu s-a implicat activ în proiecte de conștientizare pentru a-i convinge pe românii din Marea Britanie să participe la recensământ, astfel încât vocea comunității românești să fie auzită și luată în considerare la nivel politic și administrativ. ”Ne plângem mereu că statul nu ne dă, nu ne înțelege, nu ne face, nu știe unde suntem. Dar statul ăsta trebuie să primească informațiile de la noi ca să ne poată servi. Un stat și o instituție sunt în slujba cetățeanului atunci când și acesta din urmă indică nevoile lui și situația în care vrea să fie ajutat. Informațiile de la acest referendum vor fi date publicității abia peste 100 de ani. Dar politicile pentru următorii 10 ani vor fi trasate în funcție de aceste cifre”, a explicat Alina Balațchi Lupașcu, într-o discuție organizată prin Zoom cu Europa Liberă, în martie 2021 (detalii AICI)

Cu același prilej, antreprenoarea a detaliat o serie de aspecte privind activitățile organizației  ”Romanian Women in The UK”:  „Sunt stabilită în Londra de aproape 20 de ani, iar de 16 ani sunt implicată în activitatea comuntății românești. Am văzut-o crescând, iar de cinci ani, împreună cu două doamne din comunitatea românească de aici, am pus bazele organizației Romanian Women in the UK. Ne-am dat seama că femeile sunt coloana vertebrală a societății românești din Marea Britanie, pentru că de cele mai multe ori ele au exercițiul limbii vorbite de aici, ele gestionează familia, ele înscriu copiii la școală, ele întrețin relația cu autoritățile. Și știam că vorbindu-le lor, vom vorbi întregii comunități. 

(Alina Balațchi Lupașcu / sursa foto: Facebook)

Suntem o asociație atipică. Îmi place să spun că suntem singura asociație de femei din lume cu membri bărbați. Am pornit la drum cu ideea de a ajuta femeile de aici să se integreze profesional, însă am fost loviți rapid de dimensiunea socială a comunitatății românești. Astfel, activitatea noastră s-a extins pe diverse paliere, de la social, la cultural și antreprenorial. 

Asociația noastră a fost prima organizație de femei din Marea Britanie care a fost invitată să viziteze Parlamentul Britanic și ni s-au conferit mai multe distincții, atât de către guvernul britanic, cât și de cel român. Dincolo de faptul că încercăm să îi integrăm pe românii de aici în societatea britanică, dorim să le aducem aminte că au îndatoriri civice. De câțiva ani spunem că suntem mult mai mulți decât se spune în rapoartele de la București” (detalii AICI).

2. Șteffi Banu și Reconect. ”Nimeni nu este singur” 

Stabilită în Londra de mai mulți ani, antreprenoarea Ștefania Gabriela Banu – cunoscută drept ”Steffi Banu” – este fondatoarea organizației Roconect UK, care desfășoară diverse campanii umanitare și de conștientizare pentru românii din Marea Britanie, indiferent dacă aceștia sunt stabiliți acolo sau doar veniți la muncă. ”Nimeni nu e singur” – acesta e motto-ul Roconet.

O dominantă a campaniilor desfășurate de organizație vizează ajutorarea orfanilor României, care, din păcate, reprezintă victimele predilecte pentru traficanții de carne vie dar și pentru explotatorii prin muncă, deseori fiind supuși unor abuzuri de neimaginat. Pe lângă susținerea financiară, educațională și logistică, în cadrul Roconect funcționează un grup de suport moral alcătuit din psihologi și preoți. Organizația a fost implicată în numeroase campanii de caritate. 

(Ștefania Gabriela Banu / sursa foto: captură dintr-o emisiune a Radio Smart Uk)

”Orfanii României, care sunt acum adulți, reprezintă un procent foarte mare din cazurile umanitare de care ne ocupăm la Roconect. Sunt copii ai nimănui care au ajuns printre străini și practic sunt victimele perfecte pentru traficanții de ființe și pentru exploatarea prin muncă. Pentru mine ei au fost și rămân o durere. Vreau să fac mai mult pentru ei. Dacă se poate să schimbăm ceva în sistem, haideți s-o facem împreună. 

Acești orfani au fost cei mai exploatați și mai nevoiași, iar pentru noi ei reprezintă o mare provocare, pentru că nu putem să-i trimitem așa, pur și simplu, înapoi în România, fiindcă n-ai unde să-i trimiți. Practic îi trimiți pe stradă, îi trimiți la nimic… Ei sunt cele mai mari provocări pentru noi. Trebuie să ne asigurăm unde merg în România, că au bani de chirie, că găsesc un loc de muncă și că sunt funcționali din punct de vedere social și profesional. 

E bine de știut că Roconect are și o echipă de suport moral, psihologi și preoți care s-au ocupat de acești copii și i-au susținut din punct de vedere moral. Roconect a fost familia copiilor care nu au pe nimeni în lumea asta”, a spus Șteffi Banu, într-o emisiune a Radio Smart UK – detalii AICI

(Ștefania Gabriela Banu / sursa foto: captură dintr-o emisiune a Radio Smart Uk)

De-a lungul pandemiei Covid-19, Roconect a acordat ajutor românilor aflați în impas, ocupându-se de soluționarea feluritelor probleme. Când organizarea procesului de vot s-a dovedit un calvar, românii fiind nevoiți să aștepte câte 5-8 ore în stradă, uneori în ploaie, pentru a-și exercita dreptul la vot, Șteffi Banu a tras semnale de alarmă, a contactat Ambasada României de la Londra și le-a oferit diasporenilor informații despre secțiile unde se putea vota normal. ”Eu sunt genul de om al soluțiilor. Dacă pot să ajut la ceva, mă implic”, se descrie antreprenoarea. 

De mai multe luni, Roconect derulează o serie de campanii ce vizează acordarea de ajutor pentru refugiații ucraineni din Marea Britanie. 

3. Fenomenul ”Bărbosu”

Stabilit de mulți ani în Marea Britanie, oneșteanul Ovidiu Țigănuș (foto jos) a devenit cunoscut în mediul online (unde nu de puține ori devine viral) drept ”Bărbosu”. Așa cum singur se prezintă, e ”creator de clipuri video” culinare (și nu numai), postările sale, cu mii și mii de aprecieri fiecare, fiind urmărite atât de românii din țară cât și de cei din Diaspora. 

De notat că Bărbosu reușește să îmbine gastronomia cu o formă originală și calitativă de stand-up comedy (detalii AICI, AICI și AICI), devenind inconfundabil pentru un public în continuă creștere pe Facebook și Tik Tok – Ovidiu Țigănuș cântă și dansează în live-uri, se agită și vociferează de parcă ar fi băgat în priză, în timp ce-și gătește diversele rețete, mai mult sau mai puțin inedite, iar această energie debordantă ajunge și la spectator. 

(Bărbosu / sursa foto: Facebook)

Desigur, Bărbosu vorbește în cel mai neaoș grai moldovenesc, uneori voit accentuat, ceea ce sporește hazul și autoironia – ”Pregătiți agregatili, lingurili și furculițili!”, îndeamnă la un moment dat.

4. Marlena Botezatu, ”fugara” care a cucerit Londra din punct de vedere culinar

Moldoveancă stabilită de mulți ani în Londra, unde a lucrat în domeniul restaurantelor și al bucătăriei, Marlena Botezatu a fost finalista sezonului 5 al show-ului culinar ”Chefi la cuțite”. A făcut parte din echipa verde condusă de Sorin Bontea. Ulterior, a mărturisit ea, emisiunea i-a schimbat viața în bine, la modul diametral, cimentându-i încrederea în sine și dându-i curajul de care are nevoie orice antreprenor. În prezent, Marelna Botezatu este patroana unui restaurant londonez de succes, apreciat pentru o largă ofertă culinară (din care nu lipsesc, evident, specialitățile românești) – detalii AICI

(Marlena Botezatu / sursa foto: Facebook)

Viața Marlenei Botezatu a fost și încă este o veritabilă aventură. În ‘98 a venit pentru prima oară în Anglia și a lucrat ca ospătăriță într-un restaurant de lux. ”Pe-atunci nu era ca acum, pe-atunci nu auzeai româna pe stradă. Când îi întrebai ceva, orice, despre România, englezii auziseră doar de Hagi și de Nadia”, își amintește Marlena Botezatu, în cadrul unui podcast RoMinded (detalii AICI). 

Ușor, ușor, tânăra a devenit atrasă de bucătărie, însă nu a putut să urmeze această cale încă de atunci – a revenit în România, s-a măritat și a devenit mama a doi copii. Aici a deținut un restaurant pentru o scurtă perioadă, însă personal doar cocheta cu bucătăria. Mariajul s-a dovedit toxic, așa că și-a luat copiii și a fugit în Marea Britanie, unde a revenit în domeniul restaurantelor și al bucătăriei. ”Trebuia să fug de nebun. Am fost o fugară! Motivația mea chiar nu a fost una materială”, explică ea. Mamă singură, i-a fost greu să crească doi copii la Londra, însă a găsit întotdeauna resursele necesare pentru a merge înainte, indiferent de obstacole. 

(Marlena Botezatu / sursa foto: Facebook)

”De multe ori în străinătate te simți ca acasă, iar acasă te simți străin. Asta-i situația, spun ce simt. În Marea Britanie te poți dezvolta dacă îți faci treaba, dacă o iei de jos. Atunci ești apreciat pentru munca ta, dar asta presupune seriozitate și eforturi. Greșeala multor români e că nu învață limba engleză și rămân plafonați, iar peste ani vezi că sunt tot cameriste sau portari. Țara asta este raiul pe pământ și este mană cerească doar dacă tu te ajuți pe tine și vrei cu adevărat să faci ceva cu viața ta”, a explicat Marlena Botezatu.   

Întrebată cu cine se înțelege mai bine, cu românii sau cu englezii?, antreprenoarea a răspuns, în podcastul amintit: ”Eu m-am format profesional atunci când am lucrat cu englezii. Cu românii sunt cam paralelă, ăsta-i adevărul. De ce? O spun deschis: noi românii suntem harnici, dar nu suntem open minded”. 

5. O poveste de succes. ”Păstrez și astăzi mistria cu care am făcut primele mele lucrări. O țin într-un sertar, să-mi amintească de unde am plecat”

Bucovineanul-Voloșeniuc Ștefan (foto jos) este antreprenor de succes în industria construcțiilor, fiind stabilit de aproape 20 de ani în Marea Britanie. Într-un interviu oferit scriitorului și jurnalistului Ciprian Apetrei (detalii AICI), el a relatat cum a ajuns în Regatul Unit, plecând de jos și muncind enorm pentru tot ceea ce a realizat de-a lungul anilor:

”M-am născut în Bucovina, în comuna Cârlibaba, aproape de granița cu Ucraina, într-o familie cu 5 copii. Am crescut în viața grea dar frumoasă de la munte. Tata era pădurar, un om extraordinar de corect, care și-a iubit și și-a respectat meseria până în ultima clipă. Și-a dorit foarte mult să îi calc pe urme, așa că am absolvit Liceul Silvic, apoi am dat admitere la Facultatea de Drept. Am fost admis dar, fiind o familie numeroasă și o perioadă în care ne confruntam cu multe greutăți, am decis să plec din țară, să încerc să-mi fac un rost în lume și să-mi pot ajuta părinții și frații. Am lucrat câțiva ani în agricultură, în Portugalia, unde aveam o cunoștință de la noi din zonă. Acolo am înțeles pe propria piele cât de amară era ‹pâinea diasporei› și câtă suferință trebuie să înduri, pentru a reuși să strângi un ban. Am mers apoi, pentru o scurtă perioadă, în Franța și, din 2007, locuiesc împreună cu soția și cei patru copii pe care îi avem în Londra”.

Și în UK a pornit-o tot de jos, în construcții, însă sistemul britanic l-a ajutat foarte mult, pentru că pune accent pe calitatea muncii, oferind o serie de oportunități care în România ar fi imposibile. ”Într-o zi, un supervizor cu care lucram mi-a spus: ‹Ștefan, văd că ești foarte harnic, ordonat și un bun organizator. Ar trebui să faci pasul mai departe›. El m-a învățat cum să deschid o mică firmă și să lucrez ca subcontractor. De acolo a urmat un drum lung și frumos, în care, în decurs de aproape 15 ani, am reușit să pun pe picioare SF Stefan, una dintre cele  mai respectate companii românești de inginerie civilă din Anglia. Dar păstrez și astăzi mistria cu care am făcut primele mele lucrări. O țin într-un sertar, să-mi amintească de unde am plecat”.

Bucovineanul-Ștefan Voloșeniuc e membru al Partidului Conservator din Marea Britanie (detalii AICI). În 2020 a candidat ca independent, în circumscripția Diaspora, la Senat. Rezultatele au fost peste așteptări pentru un independent (a câștigat mai multe voturi decât Pro România, poziționându-se nu cu mult în spatele PSD – detalii AICI). ”Indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare, coagularea Diasporei într-o mișcare politică care să ne reprezinte cu adevărat este un proiect de suflet, de care avem foarte mare nevoie și pe care cu siguranță o să-l punem în aplicare. Pentru că suntem peste 7 milioane de români în Diaspora, cu atâtea și atâtea probleme, uneori specifice țărilor în care trăim (Brexitul, spre exemplu) și consider că cei care ne-au reprezentat până acum, cu foarte rare excepții s-au luptat să schimbe ceva în bine. Avem deputați și senatori ai Diasporei, despre care imensa majoritate a românilor din afara granițelor nici nu știu măcar că există. Acest lucru este grav, foarte grav și trebuie să punem osul la treabă, fiindcă problemele sunt foarte multe”, a explicat Ștefan, care a luat Diaspora la pas, nu a stat închis într-un birou.    

În același interviu, antreprenorul a punctat una dintre cele mai mari și mai dureroase probleme ale disporenilor: ”În primul rând, spre deosebire de alte popoare, noi, românii, nu avem ceea ce s-ar putea numi experiența emigrării. Noi suntem foarte atașați de țară, de familie, de locurile natale. Din acest punct de vedere, sunt mulți români în Diaspora care suferă, care se gândesc în fiecare zi la întoarcerea acasă, dar trebuie să le dăm posibilitatea să se întoarcă într-o Românie curată, prosperă, corectă. Când familiile sunt despărțite, soț-soție/părinți-copii, nu prea mai putem vorbi de oameni care privesc cu încredere spre viitor. E multă durere în aceste situații de viață și este o foarte mare problemă a românilor din Diaspora, precum și a familiilor rămase acasă. Cred că majoritatea ne simțim și emigranți și exilați, în același timp”. 

(Bucovineanul-Voloșeniuc Ștefan / sursa foto: Facebook)

Om de dreapta autentic, Bucovineanul-Voloșeniuc Ștefan consideră că intervenția Statului în economie ar trebui să fie una minimală și în conformitate cu o strategie de protejare și dezvoltare: ”Ideal ar fi ca intervenția să fie minimă și lucrurile să se așeze corect și de la sine, dar vedem ce vremuri trăim acum, cât de sever este afectată economia și în statele din elita financiară și cum se strigă după ajutorul și intervenția statului. Avem apoi o lume aflată într-un proces fantastic de rapid de schimbare, de globalizare, sunt forțe economice capabile să te înghită cu totul, dacă nu știi să-ți protejezi economia. Din punctul meu de vedere, trăim o perioadă în care statul trebuie să aibă o strategie foarte clară și o doză bine calculată de intervenție pentru protejarea și dezvoltarea economiei”.   

Întrebat cum vede raportul dintre Stat și Biserică, antreprenorul a precizat: ”Eu sunt un creștin ortodox practicant, am respect pentru credința oricărui om, pentru că și pe mine credința mă face să lupt în fiecare zi să fiu mai bun, să mă implic mai mult, să-mi pese de semenii mei. Referitor la raportul dintre Stat și Biserică, indiferent despre ce credință sau cult religios vorbim, eu mi-aș dori să existe o relație de sprijin, de ajutor reciproc, de conlucrare. Iar dacă Mântuitorul nostru Iisus Hristos spunea ‹să-i dăm cezarului ce este a cezarului și Lui Dumnezeu ce este a Lui Dumnezeu›, cred că sublinia foarte clar până unde merge acest raport”.

De notat că Bucovineanu-Voloșeniuc Ștefan este un vechi susținător al parcursului pro-european al Republicii Moldova, totodată militând pentru o apropiere cât mai mare și mai aplicată de România. De ani și ani, el lansează și coordonează numeroase campanii caritabile pentru românii din Diaspora dar și pentru cei de Acasă. 

Recent, antreprenorul a inițiat o petiție (detalii AICI) prin care solicită Guvernului Marii Britanii să ofere elevilor români din sistemul de învățământ englez posibilitatea obținerii Certificatului general de învățământ secundar (GCSE) în limba română. ”Astfel, copiii noștri vor avea oportunitatea de a vorbi și scrie în limba română, de a-și cunoaște mai bine rădăcinile culturale și de a-și îmbogăți educația și perspectivele de viitor. Suntem peste 1,4 milioane de români în Marea Britanie, putem face o diferență reală și să arătăm că suntem o comunitate puternică și solidară! Fac un apel către toți românii din UK să contribuie fiecare la acest demers pentru a reuși să strângem semnături pe această petiție importantă. Semnați-o și distribuiți-o în rețelele dumneavostră sociale”, a scris Bucovineanul-Voloșeniuc Ștefan, pe Facebook (detalii AICI). 

Certificatul general de învățământ secundar (GCSE) e o calificare academică într-o anumită materie, aceasta fiind obținută în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Calificările sunt oferite într-o anumită disciplină școlară. Posibilitatea unui GCSE în limba română ar reprezenta o realizare uriașă pentru Diaspora din Marea Britanie – semnați Petiția AICI

(Bucovineanul-Voloșeniuc Ștefan și premierul Marii Britanii, Rishi Sunak)

În iunie anul curent, Voloșeniuc a devenit, oficial, candidatul Partidului Conservator pentru Great London Assembly la alegerile din mai 2024 (detalii AICI). Asta după ce românul a câștigat alegerile organizate în cadrul întâlnirii locale din circumscripția Brent & Harrow din Londra, impunându-se în fața a doi contracandidați încă din primul tur de scrutin. Iată ce a anunțat Bucovineanul Ștefan Voloșeniuc, pe Facebook, despre proiectele sale politice: 

”Am bucuria să vă anunț că, ieri seară, am câștigat alegerile organizate de Partidul Conservator în cadrul întâlnirii locale din circumscripția Brent & Harrow din Londra și sunt oficial candidatul Partidului Conservator pentru Great London Assembly la alegerile din mai 2024. Am reușit să obțin majoritatea încă din primul tur de scrutin, impunându-mă în fața a doi contracandidați. Sunt mai mult decât onorat de aceste rezultate. Le mulțumesc tuturor acelora care au crezut și cred în mine. Fără voi, dragilor, nu aș fi reușit această performanță. 

Brent & Harrow e o circumscripție mare, cu multe probleme – aici trăiesc peste 590.000 de oameni (de două ori mai mulți decât în circumscripția unui deputat obișnuit). În cadrul întâlnirii, am fost întrebat care sunt principalele mele priorități. De la bun început am punctat faptul că prioritățile mele vor fi întotdeauna dictate de prioritățile cetățenilor pe care îi reprezint. Asta e literă de lege pentru mine.

Apoi, fiind antreprenor și familist convins, tată a patru copii, am explicat că, din punctul meu de vedere, ca om care cunoaște îndeaproape comunitatea, asigurarea siguranței publice reprezintă o prioritate majoră. La urma urmei, degeaba ai un job ok și o situație financiară bună, dacă ești înjunghiat pe stradă sau dacă copilul tău este în pericol să fie atacat când este singur pe stradă.

În al doilea rând, o prioritate va viza, în mod aplicat, dezvoltarea și diversificarea infrastructurii. Cu toții petrecem ore-n șir în trafic, cu toții tragem ponoasele din asta. Dezvoltarea infrastructurii va genera și fluidizarea dorită de întreaga comunitate. Soluțiile există, trebuie doar să le punem în aplicare. Avem multe de făcut împreună. 

În al treilea rând, o altă prioritate se va axa pe dezvoltarea mediului de afaceri din circumscripția Brent & Harrow. Ca antreprenor cu o îndelungată experiență în acest mediu, intenționez să realizez un amplu plan de lucru privind atragerile de investiții și oportunitățile de afaceri, care-s numeroase. 

Voturile românilor vor fi cruciale la viitoarele alegeri locale în lupta pentru Primăria Londrei”.

6. Bogdan Cronț (Camarad) –  ”jurnalist, umorist, șantierist și român de ispravă multi-talent”

Ieșeanul Bogdan Cronț a venit în Marea Britanie în toamna lui 2013, mai întâi singur pentru un an, apoi și-a adus soția și cei doi copii (pe atunci micuți: 5, respectiv 3 ani). Absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Cronț a lucrat timp de aproape 7 ani în redacția ziarului ”Lumina”, publicația oficială a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de-a lungul timpului având mai multe colaborări cu reviste și ziare ieșene, inclusiv cu o televiziune de sport. Dezastrul generalizat din presa românească (mai cu seamă cel din presa locală, mereu subfinanțată cronic) l-a dus la impas. Cronț a povestit, la Escu Show (detalii AICI) că decizia de a pleca peste hotare a luat-o în momentul în care mama sa i-a oferit așa, pe șest și cu mâna tremurândă, o bancnotă de 50 de lei, ca să aibă ”pentru copii”, știind prea bine că tânăra familie nu se mai descurca deloc din punct de vedere financiar.

Așa a ajuns Bogdan Cronț (foto sus / sursa: Facebook) muncitor pe șantierele din Londra, lucrând în domeniul construcțiilor timp de 5 ani. După primul a reușit să își aducă și familia. Se declară mulțumit de experiențele avute în toată această perioadă, cu bune și cu rele, întrucât a învățat enorm din ele. ”Am un respect deosebit pentru Marea Britanie, care mi-a dat șansa unei noi vieți”, punctează Cronț, ori de câte ori are ocazia. 

În interviul amintit, el subliniază un aspect esențial: a văzut de nenumărate ori cum români care nu puteau realiza nimic în România au dat un randament maximal în sistemul britanic, dezvoltându-se fără probleme din punct de vedere profesional și financiar, ceea ce demonstrează că, de cele mai multe ori, problema nu este atât la oameni, cât la sistemul decrepit și rigid din care provin. ”Mă simt foarte bine în sistemul britanic. Îți dă confort și te ambiționează. Nu-i totul roz, însă lucrurile mici contează foarte mult și dau farmec vieții de aici”, a spus ieșeanul. 

Nu fără o strângere de inimă, el a mărturisit că cele mai urâte situații în care a fost pus s-au datorat altor români din Marea Britanie, nu britanicilor. Un caz a fost al unor români care îi furaseră din frigider mâncarea unui coleg englez, iar acesta nici nu putea concepe că cineva ar putea face asta. ”Au fost experiențe urâte cu unii români, dar și experiențe absolut minunate cu alți români, eu nu generalizez”, a precizat Cronț. 

Treptat, dar cât se poate de sigur, începând cu 2015-2016, ieșeanul a devenit un influencer dotat cu verb, argumente, sare și piper în proporții corespunzătoare, pe Facebook și nu numai, fiind urmărit de tot mai mulți români din Marea Britanie dar și de Acasă. În prezent, deși nu mai este la fel de activ ca în anii trecuți, pagina sa are 134 k urmăritori (detalii AICI), ceea ce nu-i deloc puțin lucru. Îl veți găsi și pe Tik Tok. Bogdan Cronț spune că motivația prezenței sale online active a fost, dincolo de vechiul nărav jurnalistic, nevoia unei supape. Primele sale postări despre viața diasporenilor (postări de ”inimă albastră”, le cataloghează el) au atras o reacție amplă, ceea ce l-a încurajat să meargă mai departe, fiindcă există o nevoie de a vorbi despre astfel de lucruri. 

(Bogdan Cronț / sursa: Facebook)

Deseori, ieșeanul participă la campanii caritabile, promovând diverse strângeri de fonduri destinate copiilor și familiilor care se confruntă cu cele mai grave probleme financiare sau de sănătate. A fost foarte vocal în contextul scandalului blocării secțiilor de votare, când românii din Marea Britania au fost nevoiți, la diverse unități de vot, să aștepte ore-n șir în stradă pentru a-și exercita un drept constituțional. Pagina sa de Facebook este dedicată Diasporei românești, cu bune și cu rele, bucurii și necazuri. Uneori, ieșeanul realizează interviuri altfel (destinate informării și conștientizării pe anumite problematici de actualitate pentru comunitatea românească) – detalii AICI. La Escu Show, Cronț a fost prezentat drept ”jurnalist, umorist, șantierist și român de ispravă multi-talent”. 

Nu demult, Bogdan Cronț a obținut cetățenia britanică. ”Marea Britanie permite dubla cetățenie, iar pașaportul britanic e unul dintre cele mai puternice pașapoarte din lume. Îi sfătuiesc pe toți românii care îndeplinesc formele și condițiile să facă pasul și să-și depună dosarele. Aplicarea pentru obținerea cetățeniei e un mod de a te integra și de a beneficia de toate oportunitățile sistemului britanic”, a punctat el. Vă recomandăm să-l urmăriți pe rețelele de socializare. 

7. Annie Kendall-Schittek și ”Steps to Success Academy / Pas cu Pass”

Directoare executivă a organizației non-profit Steps to Success Academy / Pas cu Pass și antreprenoare, Annie Kendall-Schittek a absolvit Universitatea Babeș-Bolyai, ulterior studiind relațiile internaționale și dreptul la London Metropolitan University, pentru ca mai apoi să urmeze National College of Headteachers. A fost șefa departamentului de engleză medicală la Hochschule Fresenius și profesoară de limba engleză (pentru afaceri și specificații tehnice) la Airbus. Annie Kendall-Schittek (foto jos / sursa: Facebook) este consiliera onorifică a deputatului PNL Valentin-Ilie Făgărășian, care activează în filiala PNL Diaspora Italia. 

De notat că Annie Kendall-Schittek a candidat la alegerile locale din 5 mai 2022, îndemnându-i pe români să se înregistreze la vot, fiind știut faptul că, din păcate, diasporenii din Marea Britanie nu se prea arată interesați de momentele electorale, deși acestea presupun, inevitabil, urmări directe la adresa lor. 

”Cu toate că suntem o comunitate românească foarte mare în UK și mai ales în Londra, din păcate nu avem voci care să ne reprezinte la nivel local, guvernamental sau național. De curând am avut o discuție cu un consilier din cadrul unei primării din nordul Londrei și mă întreba care este problema, fiindcă statisticile arată că în anii precedenți românii nu au mers la vot, în ciuda faptului că suntem foarte numeroși. Sincer, nu am știut ce să-i răspund. Aveam nevoie să strângem rândurile și nu numai să ne cunoaștem drepturile, dar și obligațiile ca cetățeni în Anglia”, a explicat ea – mai multe detalii AICI

(Annie Kendall-Schittek / sursa: Facebook) 

Organizația Steps to Success Academy / Pas cu Pass are valențe multiple – în special, se ocupă cu formarea educațională pentru copii și adulți, oferind cursuri de engleză medicală și juridică, dar și suport social în funcție de feluritele probleme întâmpinate de românii din Marea Britanie. Pe lângă desfășurarea de campanii caritabile, organizația se ocupă și cu prezervarea identității românești, desfășurând diverse proiecte de conștientizare pentru ca cei mici să învețe o limbă română corectă. Parcursul formării educaționale al tinerilor este crucial pentru devenirea adulților de mâine și pentru integrarea lor în societatea britanică, fără a-și pierde însă identitatea. 

Steps to Succes Academy / Pas cu Pass s-a remarcat și prin sprijinul constant oferit pentru organizarea și promovarea unor evenimente culturale românești în capital Regatului Marii Britanii. De exemplu, în primăvara lui 2018, Annie Kendall-Schittek și organizația sa s-au numărat printre cei care au făcut posibilă dubla lansare de la Londra a poetei Ana Podaru (cu volumele ”Cad îngeri din icoane” și ”13 Octombrie rece – Icarii timpului” / detalii AICI), în cadrul unui eveniment găzduit de Centrul Cultural din Londra. Steps to Succes Academy / Pas cu Pass este o organizație foarte prezentă în viața culturală și artistică a românilor din Marea Britanie. 

8. Florin Lazăr, suceveanul care aduce Stand up comedy-ul românesc la Londra

Florin Lazăr (foto jos / sursa Facebook) a plecat din România în urmă cu 23 de ani, stabilindu-se în Londra încă din 2007. Aici s-a căsătorit și tot aici i-a venit pe lume un băiat. Așa cum singur povestește, în diversele sale luări de poziție, a muncit din greu prentru a asigura stabilitatea financiară a familiei. Din 2015 a început să organizeze la Londra spectacole cu artiști români de top, reușind să facă un business de succes din asta. 

”În România, la 19 ani, organizam evenimente în discotecile din orașul natal, Suceava, mai mult pentru studenți și elevi. Apoi am plecat din țară, nu m-am mai ocupat de evenimente, însă atunci când m-am stabilit în Londra am decis să încerc aici, să văd cum o să fie. Conexiuni cu lumea artistică am avut tot timpul, dar nu mai ținusem legătura. Acum, după ani și ani, am reușit să îmi găsesc persoanele de contact”, spunea Florin Lazăr, director al RO-UK Events, în 2015, potrivit ziarulromanesc.net (detalii AICI). 

Tot în 2015 a reușit să le aducă la Londra pe o parte dintre vedetele serialului ”Las Fierbinți”, și asta nu oriunde, ci la Leicester Square Theatre. În cadrul evenimentului, care s-a bucurat de larga atenție a comunității românești, s-au strâns și bani pentru ajutarea lui Albert, un băiețel născut cu o gravă malformație a inimii. 

(Florin Lazăr și o parte dintre actorii din serialul ”Las Fierbinți”)

În toamna aceluiași an, Florin Lazăr a adus-o pe cântăreața Delia Matache, care a concertat tot în centrul Londrei, la Alice Club. A urmat Mihai Mărgineanu, acesta lansând un CD. Peste numai câteva luni aveau să dea un recital băieții de la Direcția 5. În 2016 au revenit vedetele din Las Fierbinți, de data aceasta într-o formulă extinsă. Ambiția suceveanului nu e numai de a organiza evenimente mari în locuri celebre din Londra, ci oriunde în Europa, dacă e solicitat de Diaspora românească sau dacă întrevede oportunități de afaceri. Deseori, toate aceste evenimente promovează campanii caritabile.   

În martie 2023, din postura de director al Enjoy Events, Florin Lazăr s-a numărat printre cei trei organizatori români ai galei Kombat London, eveniment care s-a bucurat de un real succes, având în vedere încasările (detalii AICI). Ceilalți organizatori au fost antreprenorul John Smith, sportiv născut în România, și Marian Rusu, campion MMA la categoria grea. La competiție au participat sportivi români (Alexandru Lungu, Florin Lambagiu și Tolea Ciumac) dar și sportivi de alte naționalități. O nouă gală Kombat London va avea loc pe 30 iunie, sportivii români Sebastian Lutaniuc, Andrei Ostrovanu, Marius Munteanu, Nicu Buceag și Dlorin Lambagiu numărându-se printre cei care vor lupta pentru centura evenimentului. 

9. Mario Mocan și Partidul Diaspora Unită (PDU)

Originar din Huedin, Marius-SimionMocan (cunoscut drept ”Mario Mocan”) s-a stabilit în Marea Britanie (Londra și apoi Luton) în urmă cu 15 ani, experimentând pe viu toate etapele și provocările unui nou început. În timp, Mocan a devenit antreprenor și una dintre cele mai cunoscute voci ale Diasporei românești. S-a făcut remarcat în 2018, în contextul amplelor proteste de stradă îndreptate împotriva regimului Dragnea și a tentativelor de mutilare a Justiției. De altfel, el a fost unul dintre principalii organizatori ai celebrului protest al Diasporei din 10 august 2018, reprimat cu brutalitate de Jandarmerie, la ordinul ministrului de Interne, Carmen Dan, apropiata și protejata lui Liviu Dragnea. 

Mario Mocan (foto sus / sursa Facebook) intenționa de mai mult timp să organizeze un protest anti-PSD la București, în Piața Victoriei. A prezentat ideea pe grupul de Facebook „Români în UK (Romanians in UK)” și a supus-o la votul celor peste 150.000 de membri ai comunității. Așa s-a votat data și locul protestului: 10 august, Piața Victoriei. Ceea ce a urmat știm cu toții. 

Pe fundalul acestor convulsii a devenit foarte activ grupul civic Diaspora Europeană (detalii AICI), acesta rămânând până în prezent cel mai mare grup civic care luptă împotriva corupției din România, Mario Mocan numărându-se printre fondatorii și administratorii acestuia. ”Eu sunt un simplu român ce reprezintă un grup civic, care se autofinanțează”, s-a descris Mocan, într-un comentariu postat pe Facebook. 

După reprimarea violentă a protestului Diasporei din 10 august a apărut ideea înființării Partidului Diaspora Unită (PDU) – detalii AICI –, formațiune ce a beneficiat de la început de zeci de mii de membri. Inițiativa a pornit de la oamenii de pe grupul Facebook ”Diaspora Europeană”. 

”Ideea creării unui partid a pornit de la membrii grupului nostru de pe Facebook. Oamenii chiar asta își doresc. Am pus și un vot online la care au participat foarte mulți oameni din Diaspora prin care și-au arătat intenția de a crea un partid care să ne reprezinte. Au fost mii de oameni care au spus ‹da› pentru un partid politic și doar vreo trei sute care au fost împotrivă. Ideea a pornit de doar câteva zile, până să participăm la protestul din 10 august nu au existat astfel de gânduri. Noi am spus inițial că suntem apolitici și că nu ne gândim la înființarea vreunui partid politic, dar grupul ‹Diaspora Europeană›, cel care ne-a susținut la protest și de unde a plecat această idee a manifestației din țară a cerut crearea unui partid. Ei asta își doresc și noi asta vom face”, a precizat Mario Mocan – detalii AICI

(Mario Mocan / sursa: Facebook)

Partidul Diaspora Unită (detalii AICI) își asumă o doctrină de centru dreapta. Principiile dominante sunt susținerea antreprenoriatului și a luptei anti-corupție. Mario Mocan este președintele PDU, Florin Călipar e vicepreședinte iar Adrian Bogdan Cadar este secretar general. 

Programul PDU propune îmbunătățirea condițiilor de viață din România prin modele noi de afaceri, sprijinind economia locală, încurajând microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, cooperativele agricole și meșteșugărești ș.a.m.d., contribuind la economia României prin creșterea producției de mărfuri și servicii, creșterea exporturilor și micșorarea importurilor. 

PDU se angajează să lupte pentru apărarea drepturilor muncitorilor și patronilor români din Diaspora, pentru promovarea egalității de șanse a tuturor cetățenilor români indiferent de originea și rezidența acestora, temporară sau permanentă, pentru sporirea accesului copiilor la o viață decent, în special asigurarea hranei și a accesului la servicii naționale de educație și sănătate. 

PDU încurajează producția și consumul de produse alimentare biologice în România, cât și în străinătate (susține reducerea importului de alimente și creșterea exporturilor). 

PDU atrage atenția cu privire la un aspect esențial: investițiile Diasporei în România sunt o investiție strategică de capital străin care ar trebui să benficieze de o serie de facilități cum ar fi scutirile sau diminuările de taxe și impozite pe anumite perioade vitale dezvoltării afacerilor. PDU consideră că, în vederea prevenirii sărăciei extreme, România ar trebui să implementeze diverse programe experimentale de securitate socială, folosind în acest sens modelele aplicate în Finlanda și Suedia. 

De asemenea, PDU solicită realizarea unui Program Național de Antreprenoriat (PNA) care să se ocupe cu rezolvarea situațiilor de criză economică din zone prioritare ce se confruntă cu sărăcia extremă, precum și cu atragerea de resurse de la nivel local, regional și național, având și parteneri privați (interni și externi). 

PDU militează pentru modernizarea și reformarea din temelii a sistemului penal din România. Programul formațiunii solicită confiscarea averilor nejustificate și transferul acestora către Programul Național de Antreprenoriat (PNA), înăsprirea pedepselor pentru traficanții de ființe umane și introducerea pedepsei cu închisoarea pe viață pentru fapte grave de corupție în Justiție, politică, Poliție, Jandarmerie, sănătate și învățământ universitar. 

Nu în ultimul rând, Mario Mocan și colaboratorii săi sunt foarte vocali în privința defrișărilor ilegale (detalii AICI și AICI). În prezent, Mocan este student al Facultății ”Buckinghamshire New University”-United Kingdom. 

10. Dorina Poenaru și Romanian Culture and Charity Together (RCCT)

Stabilită în Londra de mai mulți ani, Dorina Poenaru este directoarea Romanian Culture and Charity Together (RCCT), organizație dedicată susținerii comunității românești. RCCT e implicată în numeroase campanii caritabile, de informare, de asistență și de conștientizare. 

De pe site-ul oficial al Romanian Culture and Charity Together (dar și de pe pagina de Facebook, detalii AICI) aflăm următoarele: ”RCCT este dedicată susținerii comunității românești, iar scopul nostru este să asistămsă semnalizăm și să creăm oportunități pentru comunitatea noastră. 

Ca întreprindere socială, cu sediul în nordul Londrei, dezvoltăm și livrăm programe și proiecte care ajută și sprijină copiii, tinerii, familiile și adulții vulnerabili.

RCCT a început în 2018, pentru că am asistat direct la dificultățile întâmpinate de comunitatea românească. Ne-am dat seama atunci că e nevoie de o punte între comunitate și autoritățile locale. Serviciile există, dar membrii comunității nu sunt conștienți de ele sau dumneavoastră aveți neîncredere din cauza lipsei de informații corecte. 

Prin urmare, ne-am propus să informăm comunitatea și să ne conectăm cu autoritățile locale pentru a dezvolta programe ce vizează comunitatea românească. În viitor ne propunem să avem propriul nostru Centru comunitar deschis tuturor celor care au nevoie”. 

11. Tiberiu Pop, pastorul Bisericii penticostale Peniel 

Stabilit de mulți ani la Londra, Tiberiu Pop (foto jos / sursa Facebook) este pastorul Bisericii penticostale Peniel. Ancorate în diversele problematici ale actualității, predicile sale sunt urmărite de mii și mii de români, atât din Marea Britanie cât și de acasă, pe YouTube și Facebook (detalii AICI), unde are 82 k urmăritori, fiind deosebit de activ.

”Această pagină dorește să te ridice și să îți aducă speranță, putere, pace și credință în Dumnezeu” – iată descrierea contului său de Facebook, unde interacționează în regim non-stop (așa cum singur consemnează) cu cei interesați de tematicile expuse sau cu cei aflați la nevoie. De-a lungul timpului, pastorul a ajutat mulți români, fiind implicat în proiecte caritabile pentru comunitate. 

La finalul lunii aprilie s-a aflat în România, la Oradea, unde a slujit la Biserica Filadelfia. ”Am adus mesaje de mare întărire și încurajare. Toate știrile și toate platformele de media caută să bage frica în viețile noastre, însă Dumnezeu mi-a pus pe inimă ca prin slujirea mea să aduc îmbărbătare și zidire, vindecare și eliberare”, a relatat, pe Facebook. 

(Pastorul Tiberiu Pop / sursa: Facebook)

Iată câteva tematici abordate în cadrul predicilor pastorului Tiberiu Pop: ”Problemele din familia modernă și rezolvarea lor”, ”E România în pericol de a fi atrasă în război?”, ”De ce toți pocăiții se vor întoarce cândva în România” sau ”În ce merită să investești banii”. 

12. Marius Simionică și prietenii săi 

Marius Simionică a plecat din țară încă din 2005. Ani de zile a străbătut lumea în lung și-n lat, ulterior stabilindu-se în Marea Britanie, unde inițial a lucrat ca tehnician într-o fabrică de roboți. În timpul liber coordona site-uri ce prezentau informații referitoare la problemele pe care le întâmpinau românii, acomodarea la spațiul britanic nefiind un proces simplist. La un moment dat, o familie cu un copil grav bolnav i-a cerut ajutorul, iar Simionică a reușit, printr-o campanie promovată pe rețelele sociale, să strângă banii necesari salvării acestuia. Au urmat numeroase alte cazuri cu adevărat critice – în special copii grav bolnavi și familii nevoiașe, deseori fără un tavan deasupra capului. Procedura e mereu aceeași: Marius Simionică (foto jos / sursa: Facebook) identifică toate aceste cazuri și apoi găsește resursele financiare necesare soluționării problemelor, banii provenind tot de la români din Diaspora, prin intermediul donațiilor și sponsorizărilor.

În timp, acțiunile umanitare au sporit și s-au diversificat, motiv pentru care Simionică s-a dedicat în totalitate acestor demersuri, înființând Asociația ”Marius și Prietenii”, care avea să-l readucă deseori acasă, în România. De aproape cinci ani, el bate la pas satele României, ajutându-i cu tot ce poate pe bătrâni. A desfășurat multe proiecte în acest sens. Banii provin tot de la românii din Marea Britanie, care conștientizează teribila dramă a satelor părăsite și îmbătrânite.

”Nu alimentele, nu medicamentele, singurătatea e cea mai grea boală pentru ei și mai grav e că mulți au copii, au pe cineva mai departe sau mai aproape, dar pur și simplu nu le mai pasă, nu mai trec să le spună o vorbă bună și pentru mulți asta este cea mai apăsătoare durere. Singurătatea”, a punctat Marius Simionică, pentru știrile PRO TV – detalii AICI.    

(Marius Simionică lângă o casă în construcție / sursa: Facebook)

Asociația ”Marius și Prietenii” a construit 11 case pentru familii de români săraci, un nou eveniment caritabil urmând a fi organizat pe 2 iunie, la Londra, cu scopul strângerii fondurilor necesare pentru construirea celei de-a 12. 

13. Cristian Stîncanu și ”My Romania Community”

În toamna lui 2014, stabilit la Londra, antreprenorul Cristian Stîncanu (foto jos / sursa: Facebook) devenea director executiv al asociației My Romania Community, care peste ani avea să se transforme în organizație non-profit. De la bun început, My Romania Community a reprezentat un centru de informare și asistență pentru românii din Marea Britanie. ”Informați-vă, o comunitate bine informată este o comunitate puternică!”, este unul dintre apelurile predilecte ale lui Stîncanu.

Pe lângă campaniile de informare (care ajută la integrarea socială și profesională a românilor), organizația derulează numeroase proiecte educaționale și de antreprenoriat. Mai exact, Cristian Stîncanu descoperă tineri români cu potențial în diverse domenii, de la cele cultural-artistice până la cele economice, și apoi le susține parcursul educațional și profesional. 

”Studenții români din universitățile britanice sunt foarte buni în ceea ce fac și ei domonstrează de fiecare dată că sunt plusvaloare pentru statul britanic. Îi descopăr împreună cu echipa cu care lucrez în cadrul organizației non-profit, în diversele domenii de activitate. Acești tineri excelează în ceea ce fac și au pașaport românesc”, a punctat Stîncanu, într-un interviu acordat pentru Știri Diaspora (detalii AICI). 

(Cristian Stîncanu la un eveniment organizat de My Romanian Community / sursa: Facebook)

De-a lungul anilor, organizația My Romanian Community a primit distincții atât din partea statului britanic, cât și din partea Președinției României. De regulă, programele educaționale sunt desfășurate în regim de after school. Cristian Sîncanu a militat întotdeauna pentru o modernizare treptată pe model occidental a sistemului de învățământ românesc, avertizând însă că o urgentare artificială a unui astfel de proces ar putea cauza o undă de șoc, întrucât numeroase cadre țin de o paradigmă învechită și mult prea rigidă. 

Cristian Stîncanu coordonează și proiecte ce vizează conservarea identității românești, în special prin asigurarea unor cursuri de limba română pentru copiii de etnie română născuți în străinătate. El explică faptul că, fără un sprijin susținut în acest sens, până la vârsta studențimii, acești copii ajung să nu mai folosească deloc limba română, chiar dacă părinții continuă să o vorbească în casă la modul uzual. 

”Românii ar trebui să înțeleagă că este foarte important pentru noi și pentru întreaga comunitate românească faptul ca toți copiii să cunoască cel puțin limba nativă”, a punctat Cristian Stîncanu, în interviul amintit. 

14. Ionuț Vintilă – sportiv, antreprenor și manager 

Originar din Târgoviște și fost fotbalist al Chindiei, Ionuț Vintilă (foto jos / sursa: Facebook) s-a stabilit la Londra în urmă cu aproape 17 ani. În 2006, când a pășit pe calea antreprenoriatului, el a înființat FC România, echipă de fotbal a românilor din Marea Britanie, și a pornit cu ea la drum din Liga a 16-a. 

În toamna lui 2016 a fondat, la Londra, Academia de fotbal FC România, dedicată copiilor și juniorilor cu potențial. 

În vara lui 2018, Vintilă avea să reușească cea de-a opta promovare a FC România, de data aceasta în Liga a 8-a, iar numele echipei a fost afișat pe arena Wembley, chiar înainte de finala Cupei Angliei disputată de Chelsea și Manchester United. Portalul dambovitapenet.ro l-a desemnat pe Ionuț Vintilă drept ”dâmbovițeanul anului 2018” (detalii AICI).

Pe lângă ajutorul acordat copiilor și adolescenților români, cărora le-a oferit, ani la rândul, oportunitatea dezvoltării sportive în condiții adecvate și o rampă către fotbalul de performanță (în Anglia se poate trăi bine și numai din sport), Ionuț Vintilă s-a remarcat ca un susținător, promotor și donator constant al diverselor campanii umanitare organizate în cadrul comunității românești din Marea Britanie, a cărei dimensiune socială e din ce în ce mai complexă. 

(Ionuț Vintilă / sursa: Facebook)

Nu demult, Ionuț Vintilă a părăsit proiectul FC România, căruia i-a fost tată timp de 16 ani, în prezent fiind manager la Cheshunt, echipă ce a promovat, în 2022, în Liga a 6-a. Clubul are o vechime de 75 de ani și face parte din Conference South. Într-un interviu acordat pentru gsp.ro (detalii AICI), Ionuț Vintilă preciza că e tentat de ideea de a aduce jucători români și la Cheshunt, însă, de când cu Brexit-ul, procedurile și condiționările au devenit mult mai dificile. De asemenea, Vintilă a specificat că, pentru a face față în Liga a 6-a din Marea Britanie, jucătorii români transferați ar trebui să activeze măcar în Liga a 2-a din România. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.