Hai să explicăm puțin situația cu bacalaureatul de la Șincai și de ce a fost transformat într-o loterie abuzivă combinată cu bătaie de joc, iar ministerul și inspectoratul nu fac nimic.
Să vedem faptele. După o oră, o oră și ceva de la începerea examenului președintele comisiei de la Șincai a constatat că elevii nu au scris cum ar fi trebuit denumirea examenului și a anulat lucrările care i-au sărit în ochi (unii au scăpat deși nu îndeplineau standardele președintelui comisiei). Inițial a circulat informația că ar fi vorba de 70 de lucrări anulate, ieri au fost depuse cel puțin 110 contestații. Vorbim de o afectare masivă a elevilor de la Șincai, între o treime și jumătate.
Metodologia de desfășurare a examenului de bacalaureat prevede la art. 56 (3) „Înainte de aducerea subiectelor în săli, asistenţii vor explica elevilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată”. Câtă vreme între 70 și 110 elevi nu au completat corect foile tipizate există bănuiala că asistenții nu și-au făcut treaba, asta se poate verifica pe camerele de supraveghere.
Art. 56 (5) prevede „Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează, precum și orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea lucrării scrise respective. Propunerea de anulare se poate face atât în centrul de examen, cât şi în centrul de evaluare, de către persoanele din comisie care sesizează semnele distinctive, iar decizia se ia de către preşedintele comisiei, după consultare cu comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti”. Aici sunt mai multe probleme. În primul rând: expresia „orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării” este cât se poate de ambiguă și lasă loc de abuzuri din partea președintelui comisiei de bacalaureat, așa cum s-a întâmplat la Șincai. A doua chestiune: pentru decizia de anulare a 70-110 lucrări președintele comisiei de la Șincai ar fi trebuit să se consulte cu Comisia municipiului București și nu e clar dacă s-a întâmplat asta.
Una peste alta, metodologia de bacalaureat lasă loc de abuzuri. Cel mai mare abuz a fost că președintele comisiei de la Șincai nu a acordat timp suplimentar pentru transcrierea foilor anulate.
Acum să vedem reacția autorităților, care este una 100% românească. Inițial de la minister s-a transmis că nu e ceva grav, câteva cazuri, 5-6. Apoi când s-a văzut că e vorba de ceva masiv au trimis o echipă de la inspectorat să vadă ce s-a întâmplat acolo. Concluzia: nici o problemă, totul e conform normelor, doar nu aveau să constate inspectorii de la București că a greșit un fost coleg!?! Apoi s-a deplasat la Șincai corpul de control al Ministerului Educației, nu știm ce a constatat. Nu s-a comunicat nici un fel de măsură reparatorie pentru elevii de la Șincai, se merge pe mușamalizare, toți elevii au trecut examenul (cu note mult mai mici decât ar fi putut lua!) ce să ne mai aia încolo și-ncoace...
Ideea e să tragem de timp, să distrugem înregistrările video și arhiva examenului și apoi cine are chef de distracție prin tribunalele românești n-are decât să-și facă de cap, oricum nu va fi nimeni pedepsit pentru abuzul ăsta. Știți vorba aia românească: corb la corb nu scoate ochii. Scrie în lege ceva de „interesul superior al elevului”? Așa, și? Suntem în România, nu ne interesează ce scrie în lege. Elevii pleacă, noi inspectorii și șmecherii din minister rămânem, interesul superior este al nostru.
Și asta e bine, că elevii pleacă. În fața abuzului și a batjocurii nu au ce face decât să plece. De ce ar trebui să rămână în țară un tânăr după ce a pățit așa ceva? În toată țara a fost amețeală cu titlul examenului, unde punem prepoziția „de”, dacă e „examen” sau „examenul”, dar prin alte părți problema a fost rezolvată la începutul examenului, nu la jumătatea lui. Asta este, nu avem leac, care puteți pleca duceți-vă și nu vă uitați înapoi, nu e nimic aici în afară de clanuri și interesele lor.